Doamnele preşedinte ale Reuniunii Mariane a Femeilor Române Unite din Blaj (1890-1948)

Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş

Reuniunile Mariane sunt asociații ale credincioșilor care au ca scop promovarea vieții creștine și cultivarea unei evlavii deosebite față de Maica Domnului. Din cercetările noastre a rezultat că Reuniunea Femeilor Române Unite din Blaj, înfiinţată în 1890, transformată apoi în Reuniunea Mariană din Blaj a avut patru preşedinte.

Prima preşedintă a Reuniunii a fost Rozalia Munteanu n. Bugner (1852-1937), soţia canonicului mitropolitan Gh. Munteanu. Născută în Blaj, a urmat cursurile şcolii primare în Blaj urmând apoi şcoala pedagogică de la Braşov. În 1868, după ce termină studiile, revine în Blaj şi este numită învăţătoare la Şcoala de Fetiţe, în locul germanei Ana Kassov, funcţionând până în 1893, când a fost pensionată după un serviciu de douăzeci şi şase de ani. În timpul procesului Memorandului ea a purtat buchete cu flori în onoarea doamnei dr. I. Raţiu, din care cauză a trebuit să părăsească viaţa publică, părăsind şi preşedinţia Reuniunii Femeilor Greco-Catolice din Blaj (Cf. N. Comşa, T. Seiceanu, Dascălii Blajului).

La începutul sec. XX preşedinta Reuniunii Femeilor Române din Blaj a fost profesoara Eliza Bodocan (1875-1947). Născută în Cluj, unde a urmat Şcoala Normală, din 1893 începe să funcţioneze ca învăţătoare la şcoala de fetiţe, mai târziu ajungând directoarea internatului de fete până în 1926. Încă nu ştim perioada în care a fost preşedinta Reuniunii Mariane din Blaj.

În perioada interbelică preşedintă a Reuniunii a fost Emilia Hopârtean (1894-1969). S-a născut la 25 august 1894 în Blaj, în familia tipografului Coltor. A urmat şcoala la Blaj şi Beiuş. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea din Cluj, specialităţile istorie şi geografie. După examenul de licenţă a fost numită profesoară la catedra de istorie a Şcolii Normale de Fete din Blaj, iar în anul 1937 a fost numită directoare la Şcoala Comercială Superioară de Fete, care va deveni Liceul Comercial de Fete. În afară de munca la catedră a desfăşurat o bogată activitate social-culturală, fiind aleasă preşedintă a Reuniunii femeilor greco-catolice din Blaj şi vicepreşedintă a Crucii Roşii din localitate. În cadrul Reuniunii a organizat cursuri de gospodărie şi lucru de mână pentru tinere de la sate. A organizat expoziții, colecte, în bani şi obiecte, pentru ajutorarea copiilor săraci. În timpul războiului a ajutat pe soldaţii răniţi, cazaţi în spitalul blăjean. S-a stins din viaţă în ziua de 16 februarie 1969 şi a fost înmormântată în cimitirul mare al oraşului Blaj (Cf. N. Comşa, T. Seiceanu, Dascălii Blajului).

A patra președintă înainte de anul 1948 despre care ştim a fost Maria Maior, născută Socaciu, din satul Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş, soția profesorului blăjean Iuliu Maior, canonic și director al ziarului ”Unirea Poporului”. Reuniunea Femeilor Române Unite din Blaj îşi ţinea adunarea generală în fiecare an, aceste adunări generale anuale fiind recenzate pe scurt în presa blăjeană, fiind necesară consultarea acesteia pentru mai multe informaţii despre doamnele preşedinte ale acestei venerabile asociaţii care a desfăşurat o bogată activitate în viaţa centrului bisericesc şi cultural blăjean (art. publ. în Cuvânt Creştin, Blaj II, nr. 3, 2017, p. 2).

 

Pr. Anton Rus

 

 

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia