CCEO

Înapoi la cuprins

TITLUL XIX
DESPRE PERSOANE ŞI DESPRE ACTELE JURIDICE

CAPITOLUL I
DESPRE PERSOANE

Art. I
Despre persoanele fizice

Can. 909 - § 1. (= 97 § 1) Persoana care a împlinit optsprezece ani este majoră; sub această vârstă este minoră.
         § 2. Minorul, înainte de a împlini şapte ani, se numeşte copil şi se consideră că nu este responsabil de el însuşi; după şapte ani împliniţi, însă, se presupune că are uzul raţiunii.
         § 3. (= 99) Oricăruia îi lipseşte uzul raţiunii, se consideră că nu este responsabil de el însuşi şi se aseamănă cu copiii.

Can. 910 - § 1. (= 98 § 1) Persoana majoră are deplina exercitare a drepturilor sale.
         § 2. Persoana minoră este supusă, în exerciţiul drepturilor sale, puterii părinţilor sau a tutorilor, exceptând cazul în care minorii, prin dreptul divin sau canonic, sunt scoşi de sub puterea lor; în privinţa constituirii tutorilor, se vor respecta prescrierile dreptului civil, exceptând cazul în care dreptul comun sau dreptul particular al propriei Biserici sui iuris prevede altfel, rămânând neschimbat şi dreptul Episcopului eparhial, dacă este necesar, să îi constituie el însuşi pe tutori.

Can. 911 - (cf 100) Se numeşte străină persoana [care se află] într-o eparhie diferită de cea în care îşi are domiciliul sau cvasi-domiciliul; în schimb, se numeşte nomadă, dacă nu are nici un domiciliu sau cvasi-domiciliu.

Can. 912 - § 1. (= 102) Domiciliul se dobândeşte prin locuirea [cuiva] în teritoriul unei oarecare parohii sau măcar a unei eparhii, împreună cu intenţia de a rămâne definitiv, dacă nimic nu îl cheamă de acolo, sau când în realitate s-a prelungit la cinci ani compleţi.
         § 2. Cvasi-domiciliul se dobândeşte prin locuirea [cuiva] în teritoriul unei oarecare parohii sau măcar a unei eparhii, împreună cu intenţia de a rămâne cel puţin trei luni, dacă nimic nu îl cheamă de acolo, sau când în realitate s-a prelungit la trei luni complete.

Can. 913 - (cf 103) Membrii institutelor călugăreşti, precum şi a societăţilor de viaţă comună după model călugăresc, îşi dobândesc domiciliul în locul în care este situată casa în care sunt înscrişi; cvasi-domiciliul în locul în care locuirea lor s-a prelungit cel puţin la trei luni.

Can. 914 - (= 104) Soţii vor avea domiciliul sau cvasi-domiciliul comun; dintr-o cauză justă, însă, pot avea fiecare propriul domiciliu sau cvasi-domiciliu.

Can. 915 - § 1. (= 105 § 1) Minorul are în mod necesar domiciliul sau cvasi-domiciliul celui sub a cărui putere este supus; după ce a ieşit din vârsta copilăriei, poate să dobândească un cvasi-domiciliu propriu, iar dacă este scos legal de sub tutelă, conform dreptului civil, chiar şi un domiciliu propriu.
         § 2. Oricine este încredinţat în mod legitim tutelei sau îngrijirii altuia, din alt motiv decât minoritatea, are domiciliul sau cvasi-domiciliul tutorelui sau curatorului.

Can. 916 - § 1. (cf 107 § 1) Atât prin domiciliu cât şi prin cvasi-domiciliu, fiecăruia îi este destinat propriul Ierarh al locului şi paroh al Bisericii sui iuris la care va fi înscris, exceptând cazul în care dreptul comun prevede altfel.
         § 2. Parohul propriu celui care nu are nici domiciliu şi nici cvasi-domiciliu eparhial este parohul locului unde locuieşte actualmente.
         § 3. Propriul Ierarh şi paroh al nomadului este parohul şi Ierarhul locului Bisericii unde locuieşte actualmente nomadul.
         § 4. Dacă lipseşte parohul pentru credincioşii creştini ai oricărei Biserici sui iuris, Episcopul lor eparhial va desemna un paroh al unei alte Biserici sui iuris care să preia grija lor ca paroh propriu, cu consimţământul Episcopului eparhial al parohului ce urmează să fie desemnat.
         § 5. În locurile în care nu a fost înfiinţat nici măcar un exarhat pentru credincioşii creştini ai oricărei Biserici sui iuris, va fi considerat ca Ierarh propriu ai aceloraşi credincioşi creştini Ierarhul locului unei alte Biserici sui iuris, chiar al Bisericii latine, rămânând neschimbat can. 101; însă, dacă sunt mai mulţi, acela trebuie considerat Ierarhul propriu care a fost desemnat de Scaunul Apostolic sau, dacă este vorba despre credincioşii creştini ai unei oarecare Biserici patriarhale, de Patriarh cu consensul Scaunului Apostolic.

Can. 917 - (= 106) Domiciliul sau cvasi-domiciliul se pierde prin părăsirea locului cu intenţia de a nu mai reveni, rămânând neschimbate cann. 913 şi 915.

Can. 918 - (cf 108 § 1) Consangvinitatea se socoteşte pe linii şi grade:
         1° în linie dreaptă sunt atâtea grade câte persoane, scăzând pe cel de la care porneşte arborele;
         2° în linie colaterală sunt atâtea grade câte persoane în cele două linii, scăzând pe cel de la care porneşte arborele.

Can. 919 - § 1. (cf 109) Afinitatea se naşte dintr-o căsătorie validă şi subzistă între fiecare dintre cei doi soţi şi consangvinii celuilalt.
         § 2. În aceeaşi linie şi în acelaşi grad cu care cineva este consangvin al unuia dintre soţi, are afinitate cu celălalt soţ.