CCEO

Înapoi la cuprins

TITLUL XX
DESPRE FUNCŢII

CAPITOLUL II
DESPRE PIERDEREA FUNCŢIEI

Can. 965 - § 1. (= 184) O funcţie se pierde, pe lângă celelalte cazuri prevăzute de drept, prin trecerea timpului determinat, prin împlinirea vârstei definite de drept, prin renunţare, prin transfer, prin îndepărtare şi prin privare.
         § 2. Încetat în orice fel dreptul autorităţii de la care a fost conferită, funcţia nu se pierde, exceptând cazul în care dreptul prevede altfel.
         § 3. Prin trecerea timpului determinat sau prin împlinirea vârstei definite de drept, pierderea funcţiei are efect doar din momentul în care a fost intimată în scris de către autoritatea competentă.
         § 4. (= 185) Celui care îşi pierde funcţia prin împlinirea vârstei definite de drept, sau prin renunţare, i se poate conferi titlul de emerit.

Can. 966 - (= 184 § 3) Pierderea unei funcţii, urmată de efect, va fi notificată cât mai repede tuturor celor competenţi care au un drept oarecare în prevederea canonică a funcţiei.

Art. I
Despre renunţare

Can. 967 - (= 187) Cel care este responsabil de sine, poate renunţa la funcţie dintr-o cauză justă.

Can. 968 - (= 188) Renunţarea făcută din frică gravă şi injust provocată, prin înşelăciune, prin eroare substanţială sau prin simonie, este nulă prin dreptul însuşi.

Can. 969 - (cf 189) Renunţarea, pentru ca să aibă valoare, trebuie făcută în scris sau în prezenţa a doi martori, către autoritatea care are competenţa prevederii canonice a funcţiei despre care este vorba; dacă nu are nevoie de acceptare, are efect imediat.

Can. 970 - § 1. (cf 189 § 3) Renunţarea, care are nevoie de acceptare, are efect după ce acceptarea renunţării a fost intimată celui care a renunţat; dacă, însă, în decurs de trei luni nu a fost intimată celui care a renunţat acceptarea renunţării, renunţarea este lipsită de orice valoare.
         § 2. Renunţarea poate fi revocată de cel care renunţă numai înainte ca acceptarea să fi fost intimată.
         § 3. Autoritatea nu va accepta renunţarea care nu este întemeiată pe o cauză justă şi proporţională.

Can. 971 - Cel care a renunţat la funcţie poate obţine aceeaşi funcţie pentru alt titlu.

Art. II
Despre transfer

Can. 972 - § 1. (= 190) Transferul poate fi făcut doar de cel care are dreptul de a prevedea la funcţia care se pierde şi totodată la funcţia care se conferă.
         § 2. Dacă transferul se face împotriva voinţei celui care deţine funcţia, se cere o cauză gravă şi se va respecta procedura prescrisă de drept, rămânând neschimbate normele referitoare la membrii unui institut călugăresc sau ai unei societăţi de viaţă comună după model călugăresc, şi rămânând neschimbat totdeauna dreptul de a expune motive contrare.
         § 3. Transferul, pentru a produce efect, trebuie să fie intimat în scris.

Can. 973 - § 1. (= 191 § 1) În caz de transfer, funcţia precedentă devine vacantă prin luarea în posesiune canonică a unei alte funcţii, exceptând cazul în care este dispus altfel de drept, sau este prescris [altfel] de către autoritatea competentă.
         § 2. (= 191 § 2) Cel care a fost transferat primeşte remuneraţia legată de funcţia precedentă, până când obţine posesiunea canonică a alteia.

Art. III
Despre îndepărtare

Can. 974 - § 1. (= 192) Oricine este înlăturat dintr-o funcţie, fie prin decretul autorităţii competente emis în mod legitim, rămânând totuşi stabilite drepturile câştigate eventual prin contract, sau prin dreptul însuşi, conform normei can. 976.
         § 2. (= 193 § 4) Decretul de îndepărtare, pentru a produce efect, va fi intimat în scris.

Can. 975 - § 1. (= 193 §§ 1-2) Exceptând cazul în care dreptul prevede altfel, cineva nu poate fi înlăturat din funcţia care i se acordă pe timp nedeterminat decât dintr-o cauză gravă şi respectând procedura prescrisă de drept; acelaşi lucru este valabil şi pentru ca cel căruia i s-a conferit o funcţie, pe timp determinat, să poată fi înlăturat înainte de trecerea timpului.
         § 2. (cf 193 § 3) Dintr-o funcţie care, conform prescrierilor dreptului, se conferă cuiva după prudenta discreţie a autorităţii competente, acesta poate fi înlăturat pentru o cauză justă de evaluat după judecata aceleiaşi autorităţi, respectând echitatea.

Can. 976 - § 1. (= 194) Este înlăturat din funcţie prin dreptul însuşi:
         1° cel care a pierdut starea clericală;
         2° cel care a abandonat în mod public credinţa catolică sau a părăsit în mod public comuniunea cu Biserica catolică;
         3° clericul care a încercat [să celebreze] căsătoria, chiar şi numai civilă.
         § 2. Îndepărtarea, de care este vorba la § 1, nn. 2 şi 3, poate fi urgentată numai dacă constă din declaraţia aceleiaşi autorităţi competente.

Can. 977 - (= 195) Dacă cineva, nu prin dreptul însuşi, ci prin decretul autorităţii competente, este înlăturat dintr-o funcţie care îi asigură întreţinerea, aceeaşi autoritate se va îngriji să asigure întreţinerea pe o perioadă de timp corespunzătoare, dacă nu s-a prevăzut altfel.

Art. IV
Despre privare

Can. 978 - (cf 196 § 1) Privarea de o funcţie nu poate fi aplicată decât ca pedeapsă a unui delict.