CCEO

Înapoi la cuprins

TITLUL XXVIII
DESPRE PROCEDURA APLICĂRII PEDEPSEI

CAPITOLUL I
DESPRE JUDECATA PENALĂ

Art. I
Despre investigaţia prealabilă

Can. 1468 - § 1. (= 1717) Ori de câte ori un Ierarh primeşte o ştire cel puţin probabilă despre un delict, va investiga cu prudenţă, personal sau printr-o persoană potrivită, privitor la fapte şi la circumstanţe, exceptând cazul în care această investigaţie îi rezultă total de prisos.
         § 2. Se va avea grijă ca prin această investigaţie să nu se compromită buna reputaţie a cuiva.
         § 3. Cel care desfăşoară investigaţia are aceleaşi puteri şi obligaţii ca şi audiatorul în proces; dacă apoi se promovează judecata penală, aceeaşi persoană nu poate acţiona ca judecător în proces.

Can. 1469 - § 1. (= 1718) Rămânând neschimbate cann. 1403 şi 1411, dacă investigaţia se consideră suficient de instruită, Ierarhul va decide dacă trebuie promovată procedura aplicării pedepsei, iar dacă decide afirmativ, [va decide şi] dacă trebuie să se acţioneze prin judecata penală sau prin decret extrajudiciar.
         § 2. Ierarhul îşi va revoca sau îşi va schimba decizia ori de câte ori, din fapte sau circumstanţe noi, consideră că trebuie să decidă altfel.
         § 3. Înainte de a hotărî ceva în cauză, Ierarhul îl va audia pe cel acuzat de delict şi pe promotorul dreptăţii precum şi, după judecata sa prudentă, pe doi judecători sau pe alţi experţi în drept; de asemenea, Ierarhul va mai cumpăni, în scopul evitării judecăţilor inutile, cu consimţământul părţilor, ca ori el însuşi ori cel ce a efectuat investigaţia să pună capăt chestiunii privitoare la daune, conform binelui şi a echităţii.

Can. 1470 - (= 1719) Actele investigaţiei şi decretele Ierarhului prin care se începe sau se închide investigaţia şi toate cele premergătoare investigaţiei, dacă nu sunt necesare la procedura pentru aplicarea pedepsei, vor fi păstrate în arhiva secretă a curiei.