Lansare de carte la Cluj despre Mitropolitul Vasile Suciu

Eparhia de Cluj-Gherla

Lansare de carte la Cluj-Napoca: Arhidieceza greco-catolică de Alba Iulia și Făgăraș în timpul păstoririi mitropolitului Vasile Suciu (1920-1935)

Sub egida Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), a Institutului de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocșan” și a Episcopiei de Cluj-Gherla, în prezența unui numeros public format din cadre universitare, preoți, persoane consacrate, studenți, a fost lansat volumului asist. univ. dr. Lucian Turcu, intitulat Arhidieceza greco-catolică de Alba Iulia și Făgăraș în timpul păstoririi mitropolitului Vasile Suciu (1920-1935), apărut în acest an la Editura Mega, Cluj-Napoca.

Evenimentul s-a desfășurat joi, 23 noiembrie 2017, în Aula „Regele Ferdinand I” a Institutului de Istorie Națională de pe str. Napoca. Volumul reprezintă teza de doctorat susținută public la UBB în 26 octombrie 2013, lucrarea fiind realizată pe baza unui acord de cotutelă între UBB, Cluj și Università Cattolica del Sacro Cuore, Milano, sub coordonarea științifică a regretatului prof. Nicolae Bocșan și a prof. univ. dr. Cesare Alzati. Au luat cuvântul: prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie si Filosofie, conf. univ. dr. Ana Victoria Sima, director la Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, prof. univ. dr. Ioan-Marius Bucur, prodecan al Facultății de Istorie si Filosofie.

Redăm câteva aspecte din alocuțiunile despre acest volum. Mai întâi, ca referent științific al cărții, Ana Sima a descris activitatea de cercetare pe care prof. Turcu a desfășurat-o atât în țară, cat și în străinătate, amintind, „mai întâi, cercetarea fondului impresionat și a subfondurilor Mitropoliei Române Unite de Făgăraș și Alba Iulia păstrate la Alba Iulia, a fondului păstrat la Cluj despre Mitropolitul Suciu, și, sigur, coroborate, completate de documentația pe care autorul a studiat-o la Roma, la Arhiva Congregației pentru Bisericile Orientale și la Arhivele Secrete Vaticane”. A continuat arătând că „lucrarea, cronologic, acoperă un deceniu și jumătate. Mai întâi, volumul vorbește despre entuziasmul cu care s-a intrat în România Mare, dar și de dificultățile alegerii unui nou mitropolit, de asemenea despre dificultățile integrării BRU în România Mare, dar și despre căutările acestei Biserici de a-și găsi un loc cuvenit în Țara Mamă, în proximitatea unei Ortodoxii care nu s-a dovedit extrem de receptivă nevoilor și așteptărilor ei. Este o lucrare în care accentul cade pe proiecte, idealuri, pe ideile cu care Ierarhia română unită a pornit la drum, și, de ce nu, pe realizări și decepții.”

S-a subliniat că „volumul încearcă să reconstituie organizarea și funcționarea Bisericii Române Unite în această perioadă, în jurul a trei momente esențiale: mai întâi, Constituția din 1923, care a reglementat statutul confesiunilor în România, apoi legea privind regimul general al Cultelor din 1928, și se încheie cu Concordatul cu Sf. Scaun în 1929. În această analiză se distinge figura Mitropolitului Vasile Suciu, cu accentul pe așteptările, proiectele pe care Mitropolitul le-a avut și pe ceea ce s-a realizat sau nu s-a realizat. […] Această lucrare, va rămâne cu certitudine de referință pentru istoriografia Bisericii Greco-Catolice și nu numai și se impune prin materialul arhivistic copleșitor cercetat, prin cursivitatea exprimării accesibilă și publicului larg”, a încheiat conf. Ana Sima.

În cuvântul rostit, PS Florentin a evidențiat figura marelui Mitropolit, așa cum se desprinde din volum: „cu o mare capacitate intelectuală și o inspirată deschidere pastoral-organizatorică; o personalitate notabilă a perioadei interbelice care s-a remarcat în cercurile ecleziastice, dar și politice pe plan național și chiar internațional. Dacă la toate acestea se adaugă ținuta demnă, privirea pătrunzătoare și glasul energic al arhiereului vom înțelege mai bine de ce bunul său prieten, Nicolae Iorga, eminentul istoric român, l-a numit „Vasile Vodă”. Autor al remarcabilelor volume teologice „Dogmatica Fundamentală” și „Dogmatica Specială”, ctitor al unor noi instituții de învățământ din «Mica Romă», întemeietor al Congregației Surorilor Maicii Domnului (2 februarie 1921), apărător al neamului prin toate mijloacele care îi stăteau la îndemână, Mitropolitul Vasile Suciu reprezenta pentru mulți figura unui «sfânt și ostaș» (Nicolae Iorga).” Preasfinția Sa a încheiat printr-un cuvânt despre „despre talentul poetic al autorului care la finalul introducerii, cu multă gingășie amintește fără a numi explicit pe scumpa mamă Rodica și pe iubitul prof. Nicolae Bocșan, scriind cu recunoștință «dar și cu durerea unui necuprins dor de oamenii care mi-au plămădit trupul, mi-au sculptat sufletul sau mi-au luminat mintea… oameni care astăzi nu mai sunt» (p.27).”

Regretul pentru această absență, a oamenilor atât de dragi, a exprimat-o apoi autorul, cu emoție, spunând: „lecții de viață nu primim numai citind istorie, ci viața e cel mai mare dascăl al omului zi de zi!”. A prezentat apoi, nu volumul, ci, ce a însemnat pentru el această lucrare, începutul și desfășurarea ei, felul în care l-a impresionat și format ca istoric și cercetător. În încheiere, redăm concluzia exprimată de PS Florentin: „Această remarcabilă realizare scriitoricească o putem numi, paradoxal, «Multum in parvo», pentru că, ea reprezintă, de fapt, un mare volum de informație, sintetizat în 626 de pagini, cu nu mai puțin de 1410 (!!) note de subsol și 322 de titluri bibliografice în 6 limbi de circulație internațională, iar la final, pentru practicitatea cititorilor, un indice de nume și unul de locuri. Pentru toate acestea, vom spune «Laus Tibi, Domine!», laudă și cinste autorului, laudă și cinste eminenților îndrumători, laudă și cinste Școlii universitare clujene!”

imagine

imagine

imagine

imagine

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia