PS Florentin la lansarea la Padova a ediției în italiană a memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu

Eparhia de Cluj-Gherla

«Credința noastră este viața noastră» – «La nostra fede è la nostra vita»

imagineÎn după-amiaza de sâmbătă, 11 martie 2017, în biserica „Sfântul Anton” din Padova, Italia – care adăpostește Moaștele marelui Sfânt, Anton de Padova, a fost lansată prima ediție în limba italiană a memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu, «Credința noastră este viața noastră» – «La nostra fede è la nostra vita», volum apărut la Editura EDB Bologna, în anul 2016.

În perioada august-noiembrie 1961, fiind în domiciliul forțat de la Mănăstirea Căldărușani, IPS Iuliu Hossu a scris cele trei caiete ale memoriilor sale. După 42 de ani, prin voia lui Dumnezeu, prima ediție, în limba română, a acestui volum a ieșit la lumină în anul 2003, la Editura „Viața Creștină” din Cluj-Napoca și a fost primit de publicul cititor ca pe o puternică mărturie a Bisericii catacombelor. Volumul reprezintă, nu doar un document ce atestă adevărul istoric al timpului de ilegalitate și prigoană a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică – ci mai ales o invitație de a parcurge la persoana I acest drum, prin istorisirea rostită de marele Arhiereu în mod direct, personal, ca o confesiune vie, făcută aici și acum în fața lui Dumnezeu și totodată în fața fiecărui cititor în parte.

Este motiv de mare bucurie faptul că, din martie 2017, la interval de încă 14 ani, acest nou volum transmite unui public mult mai larg și în Biserica Catolică din întreaga lume, mărturia Ilustrului Arhiereu român-unit – viața de credință evocată de paginile memoriilor sale. Evenimentul la care au participat cca. 80 de persoane, s-a desfășurat în prezența pr. Oliviero Svanera, rectorul Bazilicii Sf. Anton din Padova, a prof. univ. dr. Liviu Petru Zăpârțan, Ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun și Ordinul Suveran de Malta; de asemenea au fost de față prof. Giuseppe Munarini, traducătorul cărții și pr. Vasile Alexandru Barbolovici, Sincel al Italiei de Nord. Au mai fost prezenți și Mons. Ioan Alexandru Pop, coordonator național pentru pastorația greco-catolicilor din Italia și pr. Giulio, abatele Mănăstirii benedictine Sf. Giustina din Padova. Volumul, îngrijit de prof. Marco Dalla Torre, a fost tradus de prof. Munarini care i-a avut ca și colaboratori pe pr. Cristian Florin Sabău și pr. Ioan Mărginean-Cociș.

O prezentare amplă a cărții a fost făcută de către Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, urmașul marelui Arhiereu Iuliu Hossu la cârma Eparhiei de Cluj-Gherla, care și-a caracterizat predecesorul prin cuvinte și imagini, evocându-i trăsăturile de caracter și noblețea sufletească. Preasfinția Sa a explicat de la început că citatul, „credința noastră este viața noastră”, „nu este titlul unui roman sau al unei cărți de istorie ecleziastică, ci este răspunsul Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu la întrebările reprezentanților guvernului și ale directorului închisorii” care îi cereau să își lepede credința, răspuns ce „provine dintr-o puternică viață spirituală și care a devenit motoul întregii sale vieți”.

Prezentarea a cuprins aspecte istorice cu privire la perioada detenției comuniste care a dat naștere acestei cărți-mărturie a unei profunde vieți spirituale, precum și despre rolul traducerii în limba italiană a memoriilor Cardinalului român-unit, acela de a oferi întregii Europe o imagine a mărturisitorilor credinței din timpul comunismului în România. O precizare importantă – faptul că persecuția asupra Bisericii Greco-Catolice s-a datorat în special legăturii cu Biserica Romei, Unirii cu Roma. S-a mai spus că „acest volum reprezintă și un eficient mijloc de educație pentru tinerele generații în spiritul «idealurilor îndrăznețe, ce se cuvin unor fii de martiri» – după îndemnul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea în Catedrala Sfântul Iosif din București, în cadrul vizitei sale din 8 mai 1999”. PS Florentin a mai arătat că apariția volumului memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu în limba italiană continuă o colaborare inițiată odată cu apariția cărții „Lanțuri și teroare” a Episcopului Ioan Ploscaru, în februarie 2013. Pentru aceasta a mulțumit călduros celor care au făcut posibilă această apariție, adresându-se în mod special prof. Marco Dalla Torre și prof. Giuseppe Munarini. În încheierea prezentării, Preasfinția Sa a caracterizat volumul ca pe o invitație la valorificarea memoriei martirilor pentru credință, precum și la a înțelege modelul lor și a-l actualiza în societatea contemporană.

Într-o corespondență din Italia cu privire la acest eveniment, PS Florentin a spus: „Au fost trei intervenții: întâi a făcut o foarte frumoasă intervenție domnul ambasador, punând în evidență importanța credinței Cardinalului Iuliu Hossu. Apoi a vorbit profesorul Giuseppe Munarini, unul dintre asiduii lucrători la cartea «Credința noastră este viața noastră» și care a redactat toate notele pentru ca publicul italian să înțeleagă personajele care apăreau în volumul memoriilor. De asemenea, prof. Munarini a făcut un glosar la sfârșitul acestui volum, precum și un index, mult mai complex decât cel pe care l-a avut inițial cartea, în anul 2003, la ediția în limba română. A mai dat câteva detalii, printre care un detaliu interesant a fost că, la un moment dat, cei care făceau cercetarea pentru Cauza de beatificare a Episcopilor, la CNSAS, printre documentele pe care le-au găsit, a fost și o notă informativă despre el în timpul comunismului, când a făcut o vizită la biserica catedrală ‘Sfântul Iosif’ din București și, spunând că este greco-catolic, a întrebat pe cineva unde se află mormântul Cardinalului Iuliu Hossu. Acea persoană i-a spus unde este mormântul, dar, după aceea a făcut o informare la Securitate despre el și despre ceea ce căuta.”

„Mulțumim lui Dumnezeu, în continuare am reușit să facem și prezentarea pe care, cu ajutorul pr. Marcelin Rotaru profesor la Seminarul eparhial Sf. Ioan Evanghelistul din Cluj-Napoca, am însoțit-o și cu o proiecție de imagini. Acest moment s-a încheiat în jurul orei 19.15 și a fost și ocazia de a acorda câteva onorificențe prof. dr. Giuseppe Munarini, pentru contribuția la acest volum și pr. Oliviero Svanera OFMCap, rectorul Bazilicii Sfântul Anton de Padova, cel care ne-a găzduit și a acceptat și continuarea tradiției pelerinajelor anuale la Padova, ca și loc de întâlnire a românilor din diaspora. Întâlnirea s-a încheiat cu o cină festivă, în mănăstirea fraților franciscani conventuali, la care a fost invitat și dl. ambasador, împreună cu soția și suita sa, astfel încât s-a prelungit acest moment de împărtășire și la cină și apoi, chiar și după cină.”

Lansarea ediției italiene a memoriilor Card. Iuliu Hossu continuă în Italia: în 15 martie 2017, de la ora 16.00, volumul va fi prezentat de către Ierarhul clujean și la Florența – în biserica San Pietro in Gattolino – unde va participa Cardinalul Giuseppe Betori, Arhiepiscop de Florența. În aceeași zi, PS Florentin va prezenta cartea la Scuola Sacerdotale din Loppiano, alături de pr. prot. Valer Sician, protopop greco-catolic de Toscana și Umbria.

imagine

imagine

imagine

IPS Iuliu HOSSU – repere biografice:

Cel dintâi Cardinal al neamului românesc, IPS Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885. Alumn al Colegiului Urban din Roma, în 1906 a fost promovat doctor în filosofie iar în 1910, doctor în „sfânta teologie”. După ce a asistat, ca preot militar, soldații răniți în timpul Primului Război Mondial (în spitale militare ale Austriei, Boemiei și Moraviei) a fost numit, la 3 martie 1917, Episcop al Eparhiei de Gherla devenită, din 1930, de Cluj-Gherla, pe care a păstorit-o cu vrednicie și cu inima plină de iubire arzătoare pentru Dumnezeu și pentru suflete. A fost cel ales, la 1 decembrie 1918, să dea glas, la Alba-Iulia, Declarației Unirii Transilvaniei cu România.

Mărturisirea cea mai profundă a credinței sale, Episcopul Iuliu Hossu a făcut-o în timpul persecuției comuniste, când, închis fiind pentru credință alături de ceilalți Ierarhi ai Bisericii Greco-Catolice, a pornit să urce calvarul închisorilor: la 28 octombrie 1948 a fost arestat și dus la Dragoslavele, transferat mai apoi la Mănăstirea Căldărușani (com. Moara Săracă, jud. Ilfov). Acolo Ierarhii au rămas în arest preventiv până în 24 mai 1950. Din 25 mai 1950 au fost duși la Penitenciarul din Sighetu Marmației, în regim de detenție severă (exterminare), până în 4 ianuarie 1955, când Episcopul Iuliu Hossu a ajuns la Curtea de Argeș, în domiciliu obligatoriu. În 14 iulie 1956 a fost dus la Mănăstirea de maici din Ciorogârla, apoi din nou la Mănăstirea Căldărușani, unde a stat izolat, în domiciliu obligatoriu, până la sfârșitul vieții.

În Consistoriul din 28 aprilie 1969, Papa Paul al VI-lea l-a numit Cardinal „in pectore”. După moartea sa, Papa a făcut public numele Cardinalului Iuliu Hossu, Episcopul român-unit de Cluj-Gherla, caracterizându-l prin frumoasele cuvinte: „Alegerea noastră s-a oprit asupra unui alt distins slujitor al Bisericii, cu înalte merite pentru fidelitate și pentru îndelungatele suferințe și privațiuni cauzate de aceasta; simbol și reprezentant al fidelității multor episcopi, preoți, călugări, călugărițe și credincioși ai Bisericii Române de rit bizantin: veneratul Frate Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla” (Papa Paul al VI-lea, Consistoriul din 5 martie 1973). Cardinalul Iuliu Hossu și-a dat ultima suflare la 28 mai 1970, la vârsta de 85 de ani, în Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: «Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă, duceți-o până la capăt!» A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din București.

În timp ce, cauza de beatificare a Episcopilor greco-catolici care și-au dat viața pentru mărturisirea credinței catolice și apostolice în timpul regimului comunist din România între care se află și Cardinalul Iuliu Hossu, își urmează cursul – actualmente la Congregația Cauzelor Sfinților, acest volum – mărturie și testament spiritual, evocă deja aura sfințeniei, lumina în care sunt învăluiți mărturisitorii din închisorile comuniste, care au cunoscut cel mai adânc întuneric – detenția, frigul, foamea, teroarea fizică și spirituală – și i-au rezistat eroic, transformându-și credința în viață și viața în prinos de jertfă oferită lui Dumnezeu pentru credință.

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia






comuta versiunea