În perioada 8-10 mai a avut loc în Aula Sinodală din Vatican conferinţa internaţională cu tema: „O societate bună şi viitorul locurilor de muncă: pot fi solidaritatea şi fraternitatea parte a deciziilor mediului de afaceri?” Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Centesimus Annus Pro-Pontefice, organizaţie la care România a aderat la începutul acestui an, prin evenimentul constitutiv care a avut loc în data de 18 februarie, la Vicariatul Greco-Catolic din Bucureşti.

Tema conferinţei şi-a găsit originile într-o „reflecţie practică, cu scopul de a găsi acele spaţii concrete pe le poate juca solidaritatea în viaţa economică”, cum spunea Papa Francisc anul trecut membrilor Fundaţiei Centesimus Annus. Pornind de la tendinţele economice actuale, peste 200 de profesori, antreprenori şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice din diferite părţi ale lumii, au încercat să găsească modalităţi prin care este posibilă astăzi remobilizarea economiei mondiale prin fondarea ei pe valorile creştine ale Doctrinei Sociale ale Bisericii Catolice:

Valorile etice şi civile pe care creştinismul le oferă pot ilumina calea unei economii „la scară umană”, care în faţa crizei în curs de desfăşurare şi a globalizării este dificilă, dar indispensabilă. Obiectivul principal este urmărirea binelui comun, susţinut de trei principii bine stabilite: subsidiaritatea, solidaritatea şi dezvoltarea. Primul este esenţial pentru a trezi participarea organismelor sociale intermediare, implicarea comunităţii în producţia de bunuri şi servicii. Solidaritatea, trebuie să fie înţeleasă nu doar ca redistribuţie, ci ca un proces dinamic şi creativ. În cele din urmă, „dezvoltarea”, mai mult decât o creştere economică, este concepută ca o promovare a individului şi a comunităţii având scopul final de a realiza un progres civil concret şi o împlinire umană integrală.

Evenimentul s-a încheiat cu primirea participanţilor la conferinţă de către Sanctitatea Sa Papa Francisc, în Sala Clementină din Vatican. În mesajul adresat, Pontiful a subliniat importanţa solidarităţii în mediul de afaceri contemporan şi a chemării credincioşilor laici de a-şi îndeplini misiunea în domeniul social, economic şi politic: „În sistemul economic actual – şi în mentalitatea pe care acesta o generează – cuvântul ‘solidaritate’ a devenit incomod, chiar neplăcut. Criza din ultimii ani, a cărei cauze profunde este de ordin etic, a crescut ‘alergia’ la cuvinte precum: solidaritate, distribuţia echitabilă a bunurilor sau prioritate locului de muncă… Iar motivul este că nu se poate – sau nu se vrea – să se studieze într-adevăr modul în care aceste valori etice pot deveni în concret valori economice, determinând o dinamică virtuoasă a producţiei, locului de muncă, comerţului şi a însăşi finanţelor. Tocmai acest lucru este ceea ce încercaţi să faceţi, să îmbinaţi teoria şi practica, gândirea şi experienţa în domeniu.”

„Antreprenorul are conştiinţa existenţială în care această cercetare are loc. În mod particular, antreprenorul creştin este încurajat să compare mereu Evanghelia cu realitatea în care îşi desfăşoară activitatea; Evanghelia îi cere să dea întâietate persoanei umane şi binele comun, să facă ce ţine de el pentru a se asigura oportunităţi de locuri de locuri de muncă, de locuri de muncă decente. Desigur, această «afacere» nu se poate face în mod izolat, ci în colaborare cu alte persoane care împărtăşesc această bază a eticii şi încearcă să extindă această reţea de colaborări. Comunitatea creştină – parohia, Dieceza/Eparhia, asociaţia – este locul unde antreprenorul, dar de asemenea omul politic, profesionistul, sindicalistul, găseşte esenţa pentru a alimenta angajamentul său faţă de societate. Acest lucru este esenţial pentru ca mediul de lucru să nu devină sterp, ostil, inuman. Criza pune o presiune pe speranţa antreprenorilor, dar nu trebuie uitaţi cei care au cea mai mare nevoie.”

România a fost reprezentată de către prof. George Teşeleanu, partener internaţional şi responsabil al Fundaţiei Centesimus Annus Pro-Pontefice în România, alături de alţi trei membri: prof. Ioan Făgeţan, av. Ana-Maria Făgeţan şi studenta Mihaela Caba, care semnează aceste rânduri.

imagine

imagine

imagine