Simpozion la Baia Mare: Școala Ardeleană. Memorie și actualitate

Eparhia de Maramureş

„Atunci când vorbim despre Școala Ardeleană, nu vorbim doar despre o filă din istorie, ci vorbim despre identitatea noastră, despre ceea ce suntem noi astăzi… Pentru noi, ardelenii, dar și pentru toți românii, a ne apleca asupra unei Școli din perspectiva unui curent care a dat roade atât de bogate, eu cred că este o datorie, înainte de a fi un fapt care ține de cultura generală”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău în deschiderea Simpozionului „Școala Ardeleană. Memorie și actualitate” , care a avut loc vineri, 13 octombrie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Organizat de către Departamentul pentru cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, simpozionul și-a propus să fie o rememorare și o actualizare a ideilor mișcării „Școala Ardeleană”, sărbătorită la nivel național pe data de 11 octombrie.

Au intervenit în cadrul evenimentului: Pr. Dr. Mircea Manu (fost rector al Institutului Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare), dr. Marius Câmpeanu (șef Secția Istorie, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Prof. univ. dr. Cornel Munteanu. Moderator a fost pr. dr. George Marius Nicoară.

„Personal, consider că la apariția Școlii Ardelene au existat câteva motivații principale determinate de o realitate istorică existentă în Transilvania, o realitate în care românii, deși era majoritari pe teritoriul locuit din moși strămoși, au fost lipsiți de demnitate, au fost lipsiți de drepturi civile, de dreptul la educație și la cultură. Aceste nemulțumiri profunde, acumulate de-a lungul mai multor veacuri, au generat diferite acțiuni revendicative de recunoaștere a drepturilor și libertăților sociale, politice și naționale. A doua motivație pe care eu o consider, de asemenea, cu substrat local, constă în apariția unor teorii denigratoare la adresa poporului român din Transilvania, teorii formulate de diferiți istorici maghiari, care negau latinitatea și continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii…”, a afirmat dr. Marius Câmpeanu, în discursul său, care a fost unul bazat pe contribuția istorică adusă de cei 4 reprezentanţi de frunte ai Școlii Ardelene: Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuil Micu și Ioan Budai-Deleanu. „Unirea cu Biserica Romei a constituit un prim moment important din istoria poporului român din Transilvania, un moment prin care, datorită ierarhilor greco-catolici din acea vreme, s-a încercat să se schimbe vechiul regim și vechiul statut politic și confesional al românilor de aici”, a mai afirmat dr. Câmpeanu.

Pr. Dr. Mircea Manu a vorbit despre rolul și contribuția teologică a mișcării Școlii Ardelene. „Dacă Iluminismul occidental a avut și un caracter anticlerical, Iluminismul din Transilvania se naște tocmai în sânul Bisericii Greco-Catolice…”. Spre deosebire de alte curente, idei, teorii politice și filozofice, care au eșuat în cursul istoriei, deoarece nu au fost fundamentate pe Adevăr, „Școala Ardeleană, putem afirma că a fost așezată pe un fundament solid, pornind tocmai de la faptul că reprezentanții săi au fost absolvenți de teologie, călugări, preoți și în felul acesta, însăși acțiunea lor, inclusiv cea istorică, filozofică sau filologică, s-a așezat pe ceea înseamnă trăirea vieții creștine”, a afirmat pr. Manu.

Profesorul dr. Cornel Munteanu a adus în fața participanților date istorice concrete despre prestația pe care au avut-o reprezentanții Școlii Ardelene la tipografia de la Buda, unde au ocupat funcții precum cea de cenzor și corector, fiind apreciați de însăși Maria Tereza și de către împăratul Iosif al II-lea. „Petru Maior, corifeul care a ocupat pentru cea mai lungă perioadă de timp funcția de cenzor și corector în tipografie, a  dat dovadă de mult curaj, publicând aici studiile sale de istorie, de lingvistică, de teologie”, a afirmat prof. Munteanu. „Putem spune că Școala Ardeleană, a fost o mișcare militantă activă. Niciodată [reprezentanții ei] nu au abandonat lupta. I-a caracterizat activismul, precum și unitatea de grup… corespondau mult și își cunoșteau ideile unii altora, iar toate produsele lor, toate titlurile care au fost publicate în acea perioadă, ne demonstrează faptul că avem de-a face cu un grup compact de valori: valori în istorie, valori în lingvistică, valori în cultură, valori în istoriografie, valori în literatură”, a mai spus prof. dr. Cornel Munteanu.

Simpozionul s-a încheiat cu întrebarea și invitația la reflecție lansată publicului de către Preasfințitul Vasile Bizău: „Care este contribuția pe care noi putem să o aducem la ceea ce înseamnă sentimentul de mândrie națională?”.

Biroul eparhial de presă

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia