Abuzul demolarii ilegale a bisericii din Taga a ramas nepedepsit

România liberă, 10 iunie 2006

In „Romania libera” din 12 mai (pagina de Investigatii) a aparut un amplu reportaj, trimis de corespondentul nostru din Ardeal despre demolarea ilegala a bisericii greco-catolice din satul Ghiolt, comuna Taga, judetul Cluj, sub titlul „Crestinism cu biserici furate?/ Decat s-o restituie, mai bine au daramat-o”. In text se aduceau informatii nelinistitoare de la fata locului. Fara a avea autorizatie de constructie, parohia ortodoxa a inconjurat lacasul greco-catolic cu zidul unei noi biserici, dupa metoda „colivie”, inventata in localitatea Ungheni, de langa Targu Mures: cand peretii noului lacas ar fi urcat pana la bolta, urma demolarea bisericii captive, greco-catolica. Numai ca ortodocsii din Ghiolt n-au mai avut rabdare si au demolat intr-o noapte lacasul greco-catolic, preferand distrugerea lui abuziva decat retrocedarea catre fostii proprietari. In urma articolelor din presa centrala si locala, cu ecouri pe plan extern, Arhiepiscopia Clujului si noul mitropolit Bartolomeu Anania au declansat o asa-zisa ancheta (desi nu se initiaza nimic intr-o eparhie fara instiintarea prealabila si aprobarea chiriarhului locului, cu atat mai mult faptul grav al demolarii unei biserici!). Dar in loc ca noua Mitropolie a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului sa-i pedepseasca in mod exemplar pe cei vinovati pentru demolarea ilegala, da un comunicat de presa in care mistifica in mod grosolan adevarul istoric, sustinand ca „biserica demolata din Ghiolt nu a apartinut niciodata greco-catolicilor”. Evident ca toate dovezile pe care le avem la indemana contrazic categoric afirmatiile Arhiepiscopiei Clujului. Le prezentam in grupajul de mai jos.

Ce sustine Mitropolia ortodoxa a Clujului

Din concluziile „organelor de ancheta ale Arhiepiscopiei”, selectam concluziile principale: „Biserica din filia Ghiolt cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” a fost construita din caramida de catre credinciosii ortodocsi intre anii 1962 si 1964 pe vatra vechii biserici de lemn, fosta greco-catolica, deteriorata iremediabil. Noul lacas a fost sfintit la 27 septembrie 1964 de Episcopul Clujului, Teofil Herineanu. Prin urmare, biserica nu a apartinut niciodata greco-catolicilor. Intrucat biserica, construita fara o temelie solida, a suferit in timp degradari iremediabile si fisuri pe pereti, comunitatea ortodoxa a inceput in buna randuiala lucrarile de desfacere a vechii biserici, urmand ca pe locul ei sa fie construit un nou lacas de cult, cu toate avizele eliberate de Primarie si Consiliul Judetean. Constructia unei noi biserici pe locul unui lacas de cult vechi si deteriorat este un fapt firesc in viata comunitatilor de credinciosi, se face cu o anume randuiala si nu constituie o tragedie. Este regretabil faptul ca o actiune fireasca, cum este cea a construirii unei noi biserici, este tranformata intr-un act de agresiune confesionala, inveninand astfel relatiile dintre ortodocsi si greco-catolici”.
In mod stupefiant, in acest comunicat totul este prezentat in mod invers: in realitate, conform extraselor de carte funciara, biserica a apartinut greco-catolicilor, lacasul nu era degradat iremediabil, avand o vechime de abia 40 de ani. Demolarea abuziva, impotriva tuturor deciziilor legale prezentate de partea greco-catolica, de stopare a actiunii, este considerat un fapt exemplar („comunitatea ortodoxa a inceput in buna randuiala lucrarile de desfacere a vechii biserici”), iar agresiunea nu este, zice-se, a demolatorilor, ci a celor care au sesizat faptul incalificabil al daramarii lacasului de cult!

Dovezile Episcopiei greco-catolice

La solicitarea noastra, Episcopia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, de Cluj-Gherla, ne-a pus la dispozitie patru acte care pun intr-o lumina concludenta abuzul demolarii bisericii din Ghiolt:

1. In 30 septembrie 2004, judecatoria Gherla, judetul Cluj, a certificat autenticitatea „Extrasului de carte funciara” cu nr. 29, localitatea Ghiolt, conform caruia biserica „intravilan”, casa parohiala si gradinile inscrise la cinci numere topografice, cu suprafetele corespunzatoare, sunt proprietati ale parohiei greco-catolice (confiscate de regimul comunist si atribuite spre folosinta Bisericii Ortodoxe Romane in 1948, fara nici un act legal).
Daca parohia ortodoxa ar fi prezentat dovezi legale ca lacasul demolat „nu a apartinut niciodata greco-catolicilor”, putea astfel anula din start toate demersurile facute de greco-catolici catre institutiile statului, atat pentru retrocedarea lacasului, cat si pentru stoparea demolarii lui. Dupa demolarea lacasului, orice afirmatie este tardiva si irelevanta, de vreme ce lucrurile sunt ireversibile!

2. In 6 aprilie 2006, Parohia greco-catolica din Ghiolt, comuna Taga, solicita in scris Parohiei ortodoxe restituirea bisericii (acum demolata), inscrisa in Cartea Funciara la nr. 29, cu prezentarea doveditoare a copiei legalizate dupa extrasul respectiv si a copiei dupa sematismul din 1947 al Eparhiei unite de Cluj-Gherla. In acest sens, greco-catolicii invita partea ortodoxa in ziua de 15 mai 2006 la o intalnire in Comisia mixta de dialog pentru a hotari de comun acord restituirea lacasului, in baza art. 3 din Decretul-Lege 126/1990, modificat prin OG nr. 64/2004. Aceasta invitatie se inscrie in cadrul creat de Legea 182/ 2005, biserica greco-catolica din Ghiolt fiind inclusa pe lista de retrocedare inaintata Secretariatului de Stat pentru Culte, in 30 ianuarie 2006.
Parohia ortodoxa nu numai ca a refuzat aceasta invitatie la dialog, dar – ca raspuns – a demolat abuziv lacasul greco-catolic, in data de 9 mai, cu sase zile inaintea termenului intrunirii Comisiei mixte, fixat pentru ziua de 15 mai.

3. In 4 mai 2006, Consiliul local al comunei Taga trimite o „somatie de sistare a lucrarii Parohiei ortodoxe Taga”, prin care se solicita stoparea actiunii de a inconjura cu ziduri fostul lacas greco-catolic.
Nu numai ca demolarea lacasului s-a produs cu incalcarea acestei somatii, dar aceeasi primarie din Taga elibereaza autorizatia de demolare in regim de urgenta, in data de 10 mai, la o zi dupa daramarea bisericii!

4. In ziua de 9 mai 2006, Judecatoria Gherla emite Ordonanta Presedintiala nr. 595/ 2006, prin care „dispune sistarea lucrarilor de demolare si construire, executate la cladirea bisericii din Taga, jud Cluj, inscrisa in CF nr. 29 Ghiolt, sub nr. top 65/1, 65/2, pana la solutionarea actiunii civile, obiect al dosarului nr. 1475/ 2006 al Judecatoriei Gherla. Executorie fara somatie si fara trecerea unui termen”.
Nici macar aceasta ordin juridic, emis de o judecatorie a statului nostru de drept, nu este respectat, la fel ca somatia Consiliului Local Taga. Demolarea lacasului greco-catolic continua nestingherita, impotriva tuturor demersurilor juridice si a legilor in vigoare, chiar in aceeasi zi in care este emisa Ordonanta Presedintiala de stopare a abuzului.

Vaticanul este indurerat de ilegalitatile din Ardeal

Episcopia unita de Cluj-Gherla apreciaza ca demolarea bisericii din Taga devedeste cu claritate nerespectarea legii si „ne pune mari semne de intrebare asupra deschiderii reale la dialog a Bisericii Ortodoxe din Romania”, cu atat mai mult cu cat cazul Taga nu este unul izolat, ci urmeaza dupa demolari similare ale bisericilor greco-catolice din localitatile Tritenii de Jos, judetul Cluj (demolata in 1995), Bont, jud. Cluj (dezmembrata in 1996), Baisoara, jud. Cluj (dezmembrata in 2001), Vadu Izei, jud. Maramures (demolata in 2001) etc. Luand in considerare si cazul incredibil al bisericii Manastirii Nicula, revendicata in instante inca din anul 2002 si lasata sa se degradeze ireversibil, in prespectiva demolarii ei dupa modele verificate de-a lungul celor 16 ani, greco-catolicii trag un serios semnal de alarma: „Este incredibil ca se intampla astfel de lucruri in prag de aderare la UE. Nici Ceausescu nu si-a permis sa faca asa ceva”! De altfel, arhiepiscopul Giovanni Lajolo, secretarul Sfantului Scaun pentru relatiile externe, a oferit recent un interviu publicat de cotidianul „Ziua”, in care face referire directa la abuzul din Ghiolt: „Un semn de ingrijorare pentru Sfantul Scaun a fost si recenta demolare a unei biserici a greco-catolicilor in satul Ghiolt. Sfantul Scaun doreste reluarea imediata a unui dialog serios si constructiv, pentru a se ajunge si la restituirea altor biserici”. Prin urmare, mesajul Romei este cat se poate de clar: Vaticanul urmareste cu mare atentie conflictele interconfesionale din Transilvania si considera capitolul retrocedarii fostelor lacase catolice in curs de desfasurare, in conformitate cu legile in vigoare din Romania, privind dreptul la proprietate. Stupefiant insa in toate cazurile demolarilor numeroase din Transilvania este faptul ca ilegalitatile si abuzurile parohiilor ortodoxe sunt acoperite de autoritatile statului de drept, care ar trebui sa apere legea. Asadar, cine pedepseste vinovatii pentru demolarea ilegala a lacasului din satul Ghiolt, comuna Taga?

Un articol de I. Zubascu

Articolul original


 
Atenţie! De regulă la Semnalări includem o parte din articol, restul putând fi citit pe situl respectivei publicaţii. De aceea anumite linkuri pot să nu mai fie în timp valabile, dacă pagina indicată s-a modificat sau a dispărut. O semnalare de articol nu înseamnă aprobarea conţinutului articolului.

Comentarii



Nu se pot exprima aici opinii.