Greco-catolicii, în dialog dificil cu statul

Revista 22, 17 februarie 2009
Interviu realizat de Gelu Trandafir

O propunere legislativa privind regimul juridic al bunurilor imobiliare apartinand cultelor greco-catolic si ortodox a starnit, recent, proteste dure din partea comunitatii greco-catolice. Proiectul, initiativa mai veche a trei parlamentari PD, „rezolva” situatia patrimoniului pe baza principiului majoritatii. Situatia s-a mai calmat, dar disputa a aratat ca si acum persista neincrederea in relatia dintre Biserica Greco-Catolica si statul roman. PS Mihai, episcop greco-catolic la Bucuresti, explica motivele acestei neincrederi.

La 38 de ani, PS Mihai (Fratila), episcop auxiliar al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia si Fagaras si vicar greco-catolic al Bucurestiului, este cel mai tanar episcop din intreaga Biserica Catolica. A studiat teologia la Blaj intre 1990-1991, apoi, timp de 16 ani, a studiat si a predat la Paris si Roma. Ultimii doi ani, inainte de hirotonirea sa ca episcop, in decembrie 2007, a fost rector al Colegiului „Pio Romeno” din Roma.

– A trecut ceva timp de la doua evenimente majore din viata Bisericii: ridicarea acesteia la rangul de Arhiepiscopie Majora si numirea, dupa sase decenii, a unui episcop cu sediul la Bucuresti. Cum au influentat acestea relatia cu statul?
– Acest statut nou venea sa implineasca niste privilegii pe care Biserica le avea si inainte de 1948, oferindu-i astfel posibilitatea de a strange randurile, de a asuma responsabilitatile sale publice dupa ani de zile de clandestinitate. (…) Sinodul Episcopilor Greco-Catolici, conform noului statut, presupunea, de fapt, crearea unor realitati ce trebuiau, practic, sa devina instrumentele de guvernamant ale acestei Biserici, care capata, prin acest statut de Arhiepiscopie Majora, o autonomie similara unui patriarhat. Dar, de la aceasta castigare a unui nou statut pana la realitatile dialogului cu statul sau Biserica Ortodoxa, lucrurile mai au nevoie de o buna parte de aprofundare.

Cei 16 ani petrecuti pana la ridicarea de la sfarsitul lui 2005 la rangul de Arhiepiscopie Majora au facut ca dialogul dintre Biserica si stat sa fie marcat de neincredere. Statul, imediat dupa caderea comunismului, si-a derogat responsabilitatea de a repara consecintele desfiintarii Bisericii. Statul roman de astazi este succesorul statului comunist si trebuie sa-si asume responsabilitatea morala de a repara lucrurile pe care regimul trecut le-a produs. (…)

Pe acest fond revine si problema reluarii in discutie publica a propunerii legislative 368/2007, care presupunea reglementarea patrimoniului Bisericii Greco-Catolice in functie de cine are majoritatea confesionala intr-o localitate. Or, dreptul proprietatii este un drept fundamental. Nu poate fi stabilit in baza unui principiu ce corespunde raportului de majoritate-minoritate.

articolul integral


 
Atenţie! De regulă la Semnalări includem o parte din articol, restul putând fi citit pe situl respectivei publicaţii. De aceea anumite linkuri pot să nu mai fie în timp valabile, dacă pagina indicată s-a modificat sau a dispărut. O semnalare de articol nu înseamnă aprobarea conţinutului articolului.

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia