Ravenna – un succes în dialogul catolico-ortodox

Lumea Catholica, octombrie 2007
interviu realizat de Viorica Sabo

După 1990, la dialogul teologic internaţional dintre catolici şi ortodocşi a participat de la noi din ţară mai întâi PS Alexandru Mesian de Lugoj, iar începând de anul trecut PS Florentin Crihălmeanu de Cluj-Gherla. Viorica Sabo, de la Biroul de presă al Eparhiei clujene, a stat de vorbă cu PS Florentin despre cele întâmplate la Ravenna. Interviul ne-a fost pus la dispoziţie spre publicare în cele ce urmează.

– Preasfinţite Florentin, aţi participat în perioada 8-14 octombrie a.c. la cea de-a X-a reuniune a Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, desfăşurată la Ravenna, în Italia. Ce ne puteţi spune despre dialogul catolico-ortodox, care a fost tema discutată şi cum s-a ajuns la abordarea ei?
– Tema care a constituit principalul punct în dezbaterea Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă a fost „Consecinţele eclesiale şi canonice ale naturii sacramentale a Bisericii. Comuniunea eclezială, conciliaritate şi autoritate în Biserică” – titlul este foarte complex, de aceea eu l-aş reduce la cele două aspecte şi anume, legătura între conciliaritate şi autoritate în Biserică la diferite nivele. De fapt, problema esenţială este aceea a conciliarităţii şi autorităţii la nivelul eparhiei, la nivelul zonal al mitropoliei, patriarhatului şi apoi la nivelul universal.

Conciliaritate înseamnă termenul koinonia – comuniune, care presupune într-adevăr o întâlnire, un dialog în care toate persoanele au un cuvânt de spus şi se încearcă să se ajungă la un consens. Autoritate – este un termen pe care îl regăsim în Biserică la toate nivelele încă din primul mileniu creştin şi care presupune o ascultare, o recunoaştere a unui primat. Încă de la Conciliile Ecumenice a existat recunoaşterea primatului petrin, a unei autorităţi care vine de dincolo de canoanele umane şi recunoaşterea acestui primat nu înseamnă în mod necesar o jurisdicţie teritorială, ci înseamnă tocmai a recunoaşte că dincolo de ceea ce oamenii decid, există o voinţă divină. Ca şi creştini, în primul rând suntem chemaţi să recunoaştem această autoritate divină.

Problema la nivelul Bisericilor este prin cine sau cum vorbeşte astăzi Petru, respectiv autoritatea pe care Mântuitorul a lăsat-o în Biserică. La acest nivel s-a lucrat pe baza unui document care a fost elaborat în 1990 la Mănăstirea „Sfântul Daniel” din Patriarhatul Moscovei. Documentul ar fi trebuit să fie discutat deja la Freising, dar problema care s-a considerat a fi mai urgentă a fost problema Bisericilor Catolice de rit oriental şi problema unirilor cu Biserica Romei. De aceea, următoarele întâlniri – Balamand, 1993, şi Baltimore, în anul 2000 – au abordat aceste teme. După o întrerupere de 5 ani, dialogul a continuat anul trecut la Belgrad, unde s-a început discutarea acestui document cu tema pe care am amintit-o, şi pentru că discuţiile au fost destul de intense, documentul nu a fost dezbătut integral în timpul care ne stătea la dispoziţie, ca urmare s-a continuat aici la Ravenna, cu partea, am putea, spune cea mai importantă, adică problema conciliarităţii, uniunii şi autorităţii la nivel patriarhal şi la nivel universal.

articolul integral


 
Atenţie! De regulă la Semnalări includem o parte din articol, restul putând fi citit pe situl respectivei publicaţii. De aceea anumite linkuri pot să nu mai fie în timp valabile, dacă pagina indicată s-a modificat sau a dispărut. O semnalare de articol nu înseamnă aprobarea conţinutului articolului.

Comentarii



Exprimaţi-vă opinia