In perioada 30 noiembrie – 6 decembrie a.c., Parohia Greco-Catolică Nr. 1 Tg. Mureş a organizat la centrul său parohial din str. Cuza Vodă nr.8 o serie de conferinţe, prelegeri şi mărturii, lansări de carte şi film, evocând rolul BRU în Unirea de la 1 Decembrie 1918, oglindit în premisele care au facilitat actul Marii Uniri cât şi credinţa şi jertfa martirilor şi mărturisitorilor Bisericii Greco-Catolice (episcopi, preoţi, călugări si credincioşi), în toamna anului 1948 şi urmările nefaste ale decretului 358 din 1 dec. 1948: “Drama unei Biserici”.

Astfel, duminică, 30 noiembrie pr. protopop Liviu Sabau a abordat tema rolului Bisericii Greco-Catolice la Marea Unire, iar pr. Flavius Miheţ – Premisele Marii Uniri oglindite în Unirea cu Roma, în cererile episcopului I.M. Klein din Parlamentul de la Viena, în Şcoala Ardeleană, în ideile naţionaliste din Supplex Libellus Valachorum şi în Adunarea de la Blaj din 1848 (discursul lui Bărnuţiu).

Ziua de luni, 1 Decembrie, a fost consacrată evocării Unirii de la 1918. Dl. prof. univ. dr. Corneliu Sigmirean a conferenţiat despre „Intelectualitatea ardeleană – parte a Bisericii Romane Unite cu Roma. Naţionalism şi gândire naţională – baze in proiectul Unirii”, după care pr. paroh Flavius Miheţ a prezentat prelegerea „Şcoala Ardeleana – suflu nou de gândire in Ardeal”. Seara comemorativă s-a încheiat cu vizionarea foto-montajului „Istoria Bisericii Greco-Catolice in imagini”.

Seria evenimentelor a continuat marţi cu lansarea cărţii „Credinţă si jertfa” – mărturii şi documente – 60 de ani de la interzicerea cultului greco-catolic”, şi cu vizionarea filmului „Fratelui meu din exil – mărturii şi scrisori ale monseniorului Vladimir Ghica”. Tot atunci pr. paroh Flavius Miheţ a vorbit despre „Anul 1948” – urmări ale schimbărilor politice din Rusia, implicaţii maghiare în opera Partidului Muncitoresc din România pentru epurarea clasei intelectuale româneşti şi a Bisericii Greco-Catolice.

Ziua de miercuri, 3 Decembrie a fost alocată conferinţelor şi mărturiilor despre Biserica Greco-Catolică în perioada de ilegalitate comunistă.
Istoricul Dimitrie Poptamas a evocat evenimentele din toamna anului, evidenţiind mecanismul de intimidare a preoţilor greco-catolici pentru a trece la credinţa ortodoxă, prezentând informaţii ale preoţilor ortodocşi trimişi în parohiile greco-catolice despre activitatea în clandestinitate a preoţilor greco-catolici (ex. Parohia Moisa) şi mărturii despre activitatea preoţilor târg-mureşeni Poptămaş şi Dogaru.
D-na prof. dr. Alexandra Belciug a descris apoi drama unui preot care a refuzat trecerea la ortodoxie (pr. greco-catolic Crişan), ilustrând-o cu documente extrase din dosarul de la securitate. Au fost zugrăvite totodată aspecte din educaţia copiilor greco-catolici în perioada de ilegalitate şi s-au făcut mărturisiri despre participarea în acel timp nefast la Sfintele Liturghii şi Prime Împărtăşanii, despre celebrarea pe ascuns a unor cununii şi botezuri.

Joi şi vineri credincioşii au putut participa la o serie de exerciţii spirituale, ale căror meditaţii au fost ţinute de Pr. Dan, superiorul comunităţii St. Jean din Bucureşti.

În aceaste zile participanţii au avut posibilitatea de a se mărturisi şi cumineca (vineri, 5 Decembrie, a fost şi „prima vinere din lună”). Seara zilei de vineri s-a încheiat cu Sfânta Liturghie, urmată de exerciţii spirituale (pr. Dan), Adoraţie Euharistică şi celebrarea Paraclisului Maicii Domnului.

Sărbătoarea Sf. Nicolae, care este şi hramul bisericii parohiei, care şi găzduieşte o racla cu relicvă a episcopul din Myra Liciei, a fost cu totul specială.
Sfânta Liturghie Arhierească a fost pontificată de Preasfinţia Sa Vasile Bizău, episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, iar Sf. Liturghie de seară a fost urmată de un concertul interconfesional de colinde (ediţia a III a) şi de o cină pentru toţi participanţii, colindători şi spectatori.

Pr. Flavius Iosif Miheţ
Pr. Adin Pop