PS Alexandru Mesian

s -a născut la 22 ianuarie 1937 în localitatea Ferneziu (Baia Mare), judeţul Maramureş, fiul lui Alexandru şi Ana;

este cel de-al şaselea copil dintre cei opt copii ai părinţilor săi;

a urmat cursurile şcolii elementare la Ferneziu;

a urmat şi absolvit şcoala profesională profil chimie la Baia Mare;

este absolvent al Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai” Baia Mare;

a fost admis în Dieceza romano-catolică de Timişoara pentru a urma studii teologice la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iaşi, unde a fost înscris ca student teolog în anul 1957;

pe motiv că provine dintr-o familie greco-catolică din Transilvania, din dispoziţia Departamentului Cultelor de la Bucureşti a fost exmatriculat în acelaşi an;

în perioada 1957-1960 a satisfăcut stagiul militar la arma „Grăniceri”;

din anul 1960 a lucrat în calitate de tehnician, ulterior tehnician principal, la Întreprinderea Mecanică de Maşini şi Utilaj Minier Baia Mare, în compartimentul CTC Laboratoare, până în anul 1990, an în care se transferă la Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică din Baia Mare, episcopie reînfiinţată în acel an; aici funcţionează ca vicar general.

în perioada 1960-1965, a urmat studiile teologice în strict secret, în clandestinitate; după amnistia generală dată în 1964, când unii episcopi şi preoţi profesori de teologie au ieşit din închisoare, a fost verificat asupra cunoştinţelor teologice de profesori de specialitate;

a fost hirotonit preot în strict secret la data de 8 mai 1965 de P.S.S. Ioan Dragomir, Episcopul român unit al Maramureşului;

până în anul 1972, nici măcar părinţii nu au ştiut că au în casă un fiu preot, deşi celebra Sfânta Liturghie zilnic, în camera sa;

în perioada 1965-1990, în aceleaşi condiţii de clandestinitate şi supraveghere s-a ocupat de catehizarea şi asistenţa spirituală a celor care doreau acest lucru şi care nu au vrut să rupă legăturile lor cu Biserica Catolică, în pofida persecuţiei şi a interdicţiilor la care eram supuşi; acestea le făceam atât în Baia Mare cât şi în alte localităţi din teritoriul Diecezei de Maramureş;

o altă preocupare pastorală în aceeaşi perioadă a fost formarea de alţi preoţi tineri;

în vara anului 1990, la Baia Mare, 10 candidaţi la preoţie care s-au pregătit în clandestinitate au fost hirotoniţi preoţi în perioada de libertate a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică de către Arhiepiscopul şi Mitropolitul Alexandru Todea şi de către Episcopul de atunci al Maramureşului, P.S.S. Lucian Mureşan; aceşti tineri erau toţi din Baia Mare;

la 21 ianuarie 1990, la Baia Mare s-a celebrat prima Sfântă Liturghie greco-catolică publică, în libertate, după anul de tristă memorie 1948; locul acestei celebrări a fost în faţa Casei de Cultură Municipale; la acel eveniment foarte mulţi preoţi din generaţia veche şi cei din clandestinitate, printre care eram şi eu, am putut să apărem în public;

la 20 iulie 1994 Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Episcop coadjutor al Prea Sfinţitului Episcop Ioan Ploscaru, Episcop de Lugoj, iar la 8 septembrie 1994, la Blaj, am fost consacrat episcop de către Mitropolitul Blajului Lucian Mureşan, asistat de Episcopul Ioan Ploscaru şi de Episcopul George Guţiu; la acest eveniment a mai fost consacrat întru Episcop Prea Sfinţitul Virgil Bercea, Episcopul Diecezei Române Unite a Oradiei;

în luna octombrie 1994 Sfântul Părinte l-a numit membru al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştine din Roma;

în anul 1995 a fost numit membru al Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic între Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă;

în luna octombrie 1995 Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Episcop eparhial al Lugojului;

prin Decretul nr. 38 din 20 martie 1996 al Preşedintelui României este recunoscut în funcţia de Episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj;

la 5 mai 1996 a avut loc întronizarea ca Episcop diecezan la Lugoj;

pe plan local, raporturile cu celelalte culte – în special cu Biserica Ortodoxă Română – sunt foarte bune; vrednic de amintit aici este spiritul ecumenic al Î.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului;

în perioada 9-19 iulie 2000 a participat la Baltimore, la lucrările celei de-a VIII-a Întâlniri de Dialog Teologic Internaţional între Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă; la această întâlnire a luat parte împreună cu P.S.S. Episcop Timotei al Aradului, care a reprezentat Biserica Ortodoxă Română;

din anul 1994 este responsabil cu ecumenismul în cadrul Conferinţei Episcopilor Catolici din România;

de-a lungul activităţii ca episcop al Eparhiei de Lugoj, a participat la foarte multe întâlniri cu caracter ecumenic, atât în ţară cât şi în străinătate;

la data de 7 februarie 2004, Preşedintele României i-a acordat Ordinul “Meritul Cultural în grad de Comandor” – Categoria “G” – Culte;

în cadrul Vizitei Pastorale a E.S.R. Arhiepiscopul Jean-Claude Perisset în Eparhia Lugojului (26-30 aprilie 2001), a avut loc sfinţirea pieţei „Josif Constantin Drăgan” şi a Catedralei episcopale, lăcaş de cult care a fost supus la lucrări de restaurare;

din anul 2005 este Cetăţean de onoare al Municipiului Lugoj;

din anul 2005 este Preşedintele Comisiei pentru redactarea Dreptului Particular al Sinodului BRU;

din anul 2016 este Cetăţean de onoare al judeţului Timiş;

este Preşedintele Comisiei Misionar-Ecumenică a BRU;

sunt de remarcat bunele şi stabilele raporturi dintre Episcopia Lugojului şi instituţiile administrative şi culturale locale şi din teritoriul Eparhiei Lugojului;

de menţionat că Eparhia Lugojului se întinde pe teritoriul judeţelor: Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Arad şi pe o porţiune a judeţelor Alba şi Mehedinţi; are, de asemenea, în îngrijire comunităţile greco-catolice de limbă română din Serbia, cum ar fi Marcovăţ şi Vârşeţ.