Istorie

Eparhia de Cluj-Gherla

Scurt istoric

Românii uniţi din jurul Clujului au fost la început păstoriţi de Episcopii de la Blaj. Când Eparhia de Alba Iulia şi Făgăraş (cu sediul la Blaj) a devenit Mitropolie, a fost înfiinţată Eparhia de Gherla, care şi-a mutat ulterior sediul la Cluj. Ea a fost întemeiată prin bula papală Ad Apostolicam Sedem din 26 noiembrie 1853, prin reunirea a 540 de parohii de la Arhiepiscopia de Alba Iulia şi Făgăraş şi 94 de parohii de la cea ruteană de Muncaciu.

Primul Episcop al acestei eparhii a fost Ioan Alexi (1856-1862), numit Episcop de Gherla la 17 martie 1854 dar consacrat abia la 28 octombrie 1856, în catedrala de la Blaj, de Mitropolitul Alexandru Şterca-Şuluţiu. A fost instalat la Gherla de către acelaşi Mitropolit, la 7 septembrie 1856. A scos din uz limba slavonă, care se mai utiliza în unele parohii de pe timpul administraţiei ucrainiene. A scris Grammatica Daco-romana sive Valachica şi a tipărit în româneşte Catehismul Mare, Mijlociu şi Mic. A murit la 29.06.1862. I-a urmat Ioan Vancea de Buteasa (1865-1869), consacrat episcop la 3 decembrie 1865. La 21 decembrie 1868, printr-o bulă papală, este numit mitropolit al Blajului. Al treilea arhiereu al Gherlei a fost Mihail Pavel (1871-1879), după care a urmat Ioan Sabo (1879-1911). În 1882 a convocat un sinod eparhial, iar în 1900, la al III-lea Conciliu Provincial s-a remarcat prin profunda erudiţie teologică.

A urmat Episcopul Vasile Hossu, care a fost consacrat pentru Eparhia de Lugoj, pe care a păstorit-o din 1903 până în 1912. Din 1912 a trecut la eparhia de Gherla, unde s-a remarcat pe toate planurile: pastoral, teologic şi cultural. Opera începută de Vasile Hossu a fost continuată de nepotul său, Iuliu Hossu (1917-1970), numit Episcop de Gherla la 3 martie 1917. La 1 decembrie 1918 citeşte Declaraţia Unirii. Pe timpul păstoririi sale, sediul Eparhiei de Gherla se mută la Cluj. Atunci, 82 de parohii au trecut la Eparhia de Oradea iar alte 189 parohii au format Dieceza de Maramureş.

Autorităţile comuniste îl arestează la 28 octombrie 1948, fiind dus la Dragoslavele, iar apoi la Căldăruşani. Refuzând să treacă la ortodoxie, a fost transferat la penitenciarul din Sighet. În 1956 este eliberat din închisoare, dar are domiciliu forţat, la Curtea de Argeş, la Ciorogârla şi apoi la Căldăruşani. Pe 28 aprilie 1969 este numit cardinal in pectore. Moare la 28 mai 1970, în Spitalul Colentina.

În perioada de clandestinitate eparhia a fost condusă de Vicarul general Nicolae Pura, apoi de Ieromonahul Silvestru Augustin Prunduş, O.S.B.M.

La 17 iunie 1990 a fost consacrat George Guţiu ca Episcop de Cluj-Gherla, iar la 6 noiembrie 1996 a fost consacrat, ca Episcop auxiliar al acestuia, Florentin Crihălmeanu, care îndeplineşte şi funcţia de protosincel. A fost redobândită reşedinţa episcopală şi o clădire în care funcţionează Institutul Teologic, precum şi catedrala “Schimbarea la Faţă”.