S-a născut la Abrud, azi în judeţul Alba, în anul 1794, din părinţi nobili. A studiat în Abrud, Alba Iulia şi Seminarul teologic din Blaj. După căsătorie şi hirotonire a fost numit preot capelan la Bistra, în care calitate a rămas văduv. Funcţionând în continuare la Bistra, a fost promovat paroh şi protopop, de unde a fost transferat ca paroh în Şimleu şi vicar foraneu al Silvaniei. Din această calitate a fost ales episcop la Blaj şi întâiul mitropolit după restaurarea Mitropoliei româneşti a Transilvaniei. A fost instalat mitropolit cu mare solemnitate, la 28 octombrie 1855, prin Pronunţiul Apostolic din Viena, Michele Viale Prela. La solemnitate a participat şi guvernatorul Transilvaniei, prinţul Schwarzenberg. Capitulul eparhial, înfiinţat sub episcopul Ioan Bob cu 7 canonici, a fost ridicat în 1854 la rangul de capitul mitropolitan, fiind completat până la 10, cu încă 3 canonici.
Mitropolitul Alexandru Şterca-Şuluţiu a fost un bun organizator, administrator, gospodar şi, în acelaşi timp, un om de cultură. Sub păstorirea sa s-a cumpărat domeniul bazilian de la Bucerdea Grânoasă. A lăsat ca fundaţii domeniile sale de la Cenade, Şpring şi Vidrasău, „pentru văduvele preoţilor, pentru studenţi şi alte scopuri culturale, visând înfiinţarea unei universităţi româneşti. A lucrat şi luptat mult pentru drepturile politice ale românilor”. A fost un distins orator. Au rămas de la el mai multe lucrări în manuscris. A fost distins cu mai multe titluri, ordine şi medalii ale vremii.
S-a stins din viaţă la 7 septembrie 1867. Este înmormântat lângă biserica parohială din Blaj.
Informaţii preluate din cartea „Catolicism şi Ortodoxie Românească – scurt istoric al Bisericii Române Unite”, a Ierom. Silvestru Augustin Prunduş şi a Pr. Clemente Plăianu, apărută la Casa de Editură Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1994.