CCEO

Can. 627 - § 1. (cf 793) Grija educării fiilor revine în primul rând părinţilor şi celor care le ţin locul; de aceea este de datoria lor ca, în cadrul familiei creştine iluminată de credinţă şi însufleţită de dragostea reciprocă, să-şi educe fiii mai ales în evlavia faţă de Dumnezeu şi în iubirea aproapelui.
         § 2. Dacă puterile lor proprii sunt depăşite pentru a da fiilor o educaţie integrală, tot părinţilor le revine datoria să încredinţeze altora o parte din sarcina educaţiei şi, de asemenea, să aleagă mijloacele educative necesare sau utile.
         § 3. Părinţii, în alegerea mijloacelor de educaţie, vor avea o libertate justă, rămânând neschimbat can. 633; de aceea credincioşii creştini se vor strădui ca acest drept să le fie recunoscut de către societatea civilă şi să fie sprijinit cu ajutoare oportune, corespunzător exigenţelor justiţiei.

Can. 628 - § 1. (cf 794 § 1) Biserica, întrucât prin botez a generat noi creaturi, trebuie să se îngrijească de educaţia lor catolică, împreună cu părinţii.
         § 2. Toţi cei cărora li s-a încredinţat grija sufletelor, trebuie să-i ajute pe părinţi în educarea fiilor lor, să-i facă conştienţi de propriile drepturi şi obligaţii şi să ia măsuri pentru educaţia călugărească mai ales a tineretului.

Can. 629 - (cf 795) Toţi educatorii se vor îngriji să tindă la formarea integrală a persoanei umane astfel încât tinerii, prin cultivarea armonioasă a calităţilor fizice, intelectuale şi morale înnăscute, să fie formaţi pentru o mai perfectă cunoaştere şi iubire a lui Dumnezeu, pentru a stima valorile umane şi morale cu conştiinţă dreaptă, pentru a le îmbrăţişa cu adevărată libertate şi, cultivând împreună simţul justiţiei şi al responsabilităţii sociale, pentru a urmări o convieţuire frăţească cu ceilalţi.

Can. 630 - § 1. Credincioşii creştini se vor strădui mereu, cu multă generozitate, ca binefacerile corespunzătoare educaţiei şi instrucţiei să poată fi extinse cât mai repede la toţi oamenii şi pe tot pământul, având o grijă specială faţă de cei care sunt mai puţin norocoşi.
         § 2. Toţi credincioşii creştini vor favoriza iniţiativele corespunzătoare ale Bisericii în promovarea educaţiei, în primul rând pentru înfiinţarea, îndrumarea şi susţinerea şcolilor.

Can. 631 - § 1. (cf 796 § 1) Printre diferitele instrumente de educaţie se va încurajat cu grijă deosebită şcoala catolică, în care se va întâlni solicitudinea părinţilor, a profesorilor şi a comunităţii bisericeşti.
         § 2. (= 800) Biserica are dreptul de a înfiinţa şi de a conduce şcoli de orice fel şi grad.

Can. 632 - (= 803 § 3) Şcoala nu va fi considerată catolică de drept, dacă nu a fost înfiinţată ca atare de Episcopul eparhial sau de autoritatea bisericească superioară ori recunoscută ca atare de către aceiaşi.

Can. 633 - § 1. Episcopului eparhial are competenţa de a judeca şi de a dispune de oricare şcoală, dacă răspunde exigenţelor educaţiei creştine sau nu; de asemenea tot lui îi revine competenţa de a interzice, dintr-o cauză gravă, credincioşilor creştini să frecventeze o oarecare şcoală.
         § 2. (cf 798) Părinţii se vor îngriji să-şi trimită fiii în şcolile catolice, la fel cu celelalte.

Can. 634 - § 1. Şcoala catolică are obligaţia proprie de a crea un ambient al comunităţii şcolare animat de spiritul evanghelic al libertăţii şi carităţii, de a-i ajuta pe adolescenţi ca în dezvoltarea persoanei lor să crească împreună conform noii creaturi care au devenit prin botez, precum şi de a-i ordona toată cultura umană spre vestirea mântuirii, astfel încât cunoştinţele pe care elevii le dobândesc treptat despre lume, viaţă şi om să fie luminate de credinţă.
         § 2. Este de datoria aceleiaşi şcoli catolice, sub conducerea autorităţii bisericeşti competente, să acomodeze toate acestea la condiţii proprii, dacă în cea mai mare parte este frecventată de elevi acatolici.
         § 3. Şcolii catolice, nu mai puţin decât altor şcoli, îi revine urmărirea scopurilor culturale şi formarea umană şi socială a tinerilor.

Can. 635 - (802) Episcopii eparhiali sunt cei care se vor îngriji în primul rând să existe şcoli catolice, mai ales acolo unde lipsesc alte şcoli sau nu sunt adecvate, chiar şcoli profesionale şi tehnice, ori de câte ori sunt necesare din motive speciale, conform împrejurărilor de loc şi de timp.

Can. 636 - § 1. (cf 805) Instruirea catehetică în orice şcoală este subordonată autorităţii şi vigilenţei Episcopului eparhial.
         § 2. Episcopului eparhial îi revine de asemenea datoria de a numi sau de a aproba profesorii de religie catolică precum şi, dacă o cere un motiv de credinţă sau de morală, de a-i înlătura sau de a pretinde să fie înlăturaţi.

Can. 637 - (cf 798) În şcolile în care învăţământul catolic lipseşte sau, după aprecierea Episcopului eparhial, nu este suficient, trebuie suplinită adevărata formare catolică a tuturor elevilor catolici.

Can. 638 -

Can. 636 - § 1. (cf 805) Instruirea catehetică în orice şcoală este subordonată autorităţii şi vigilenţei Episcopului eparhial.
         § 2. Episcopului eparhial îi revine de asemenea datoria de a numi sau de a aproba profesorii de religie catolică precum şi, dacă o cere un motiv de credinţă sau de morală, de a-i înlătura sau de a pretinde să fie înlăturaţi.

Can. 637 - (cf 798) În şcolile în care învăţământul catolic lipseşte sau, după aprecierea Episcopului eparhial, nu este suficient, trebuie suplinită adevărata formare catolică a tuturor elevilor catolici.

Can. 638 - § 1. (cf 806 § 1) Episcopului eparhial îi revine dreptul de a face vizita canonică în toate şcolile catolice existente în eparhia sa, cu excepţia şcolilor care sunt deschise exclusiv pentru proprii elevi ai unui institut de viaţă consacrată de drept pontifical sau patriarhal, şi rămânând neschimbată în toate cazurile autonomia institutelor de viaţă consacrată privind conducerea şcolilor proprii.
         § 2. Acolo unde există mai mulţi Episcopi eparhiali, dreptul de a face vizita canonică îi revine celui care a întemeiat sau a aprobat şcoala, dacă nu se prevede altfel în statutele de întemeiere sau într-o convenţie specială făcută între ei.

Can. 639 - (cf 804 § 2) Profesorii, deoarece sunt principalii responsabili pentru ca şcoala catolică să poată duce la bun sfârşit scopurile şi iniţiativele, trebuie să fie eminenţi prin doctrină şi exemplari prin mărturia vieţii, să presteze opera de colaborare în primul rând cu părinţii dar şi cu celelalte şcoli.

Can. 640 - § 1. Universitatea catolică de studii urmăreşte acest scop: de a se realiza o prezenţă publică, stabilă şi universală a mentalităţii creştine în întreaga operă de promovare a culturii superioare; de aceea constituie îndrumarea de ordin superior spre cercetare, reflexie şi instruire, în care cunoaşterea umană multiformă să fie iluminată de lumina Evangheliei.
         § 2. Celelalte institute de studii superioare sau facultăţi catolice autonome, care urmăresc aceleaşi scopuri sunt echivalate cu universităţile catolice de studii, însă nu cu universităţile şi facultăţile de studii bisericeşti despre care vorbesc cann. 646 - 650.

Can. 641 - În universităţile catolice de studii fiecare disciplină va fi cultivată conform propriilor principii şi propriei metode şi cu acea libertate proprie de cercetarea ştiinţifică, astfel încât să se obţină zi de zi o înţelegere mai aprofundată a acelor discipline şi, examinând cu maximă atenţie problemele şi cercetările noi ale epocii care progresează, să cunoască mai bine în ce fel credinţa şi raţiunea se pun de acord într-un unic adevăr, şi să formeze oameni cu adevărat deosebiţi în doctrină, pregătiţi să-şi asume funcţiile mai importante în societate şi să fie martori ai credinţei în lume.

Can. 642 - § 1. Universitatea catolică de studii este un institut de studii superioare, care este înfiinţat sau aprobat ca atare fie de autoritatea administrativă superioară a Bisericii sui iuris, după consultarea prealabilă a Scaunului Apostolic, fie de către însuşi Scaunul Apostolic; aceasta trebuie să rezulte dintr-un document public.
         § 2. În limitele teritoriului Bisericii patriarhale, această autoritate superioară este Patriarhul cu consimţământul Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale.

Can. 643 - (811) În universităţile catolice de studii în care nu există nici o facultate de teologie, se vor preda cel puţin cursuri de teologie adaptate studenţilor diferitelor facultăţi.

Can. 644 - (cf 812) Cei care predau discipline legate de credinţă şi moravuri în universităţile catolice de ştiinţe, trebuie să fie înzestraţi cu mandatul autorităţii bisericeşti, desemnaţi de cei despre care vorbeşte can. 642; aceeaşi autoritate poate retrage acest mandat pentru o cauză gravă, mai ales dacă lipsesc calităţile ştiinţifice sau pedagogice, probitatea sau integritatea doctrinei.

Can. 645 - (cf 813) Ierarhii sunt cei care vor prevedea, împreunându-şi părerile, să existe, chiar şi în celelalte universităţi, cămine şi centre universitare catolice, în care credincioşii creştinii, aleşi şi pregătiţi cu grijă, vor oferi tineretului universitar un ajutor spiritual şi intelectual permanent.

Can. 646 - Vor fi promovate cu stăruinţă, în primul rând de către Ierarhi, universităţile de studii bisericeşti şi facultăţile, adică cele ce se ocupă mai ales de Revelaţia divină şi de ştiinţele legate de aceasta, şi care de aceea sunt unite mai strâns cu sarcina Bisericii de a evangheliza.

Can. 647 - (815) Scopul universităţii şi a facultăţii de studii bisericeşti este:
         1° de a cerceta mai profund şi ştiinţific Revelaţia divină şi ceea ce este legat de aceasta, de a explicita şi de a orândui sistematic adevărurile Revelaţiei divine, de a considera în lumina sa noile chestiuni ale epocii noastre şi de a le arăta oamenilor contemporani într-un mod acomodat propriilor lor culturi;
         2° de a-i instrui cât mai profund pe studenţi în diferitele discipline, corespunzător doctrinei catolice, şi de a-i pregăti corespunzător pentru diferite opere de apostolat, de slujire sau de predare a aceloraşi discipline şi de a promova formarea permanentă.

Can. 648 - (cf 817) Universităţile şi facultăţile bisericeşti de studii sunt cele care, întemeiate sau aprobate canonic de autoritatea bisericească competentă, cultivă şi predau ştiinţele sacre şi ştiinţele legate de ele, şi sunt înzestrate cu dreptul de a conferi grade academice care au efecte canonice.

Can. 649 - (cf 816 § 1) Înfiinţarea sau aprobarea universităţilor şi facultăţilor bisericeşti de studii se face de către Scaunul Apostolic sau de autoritatea administrativă superioară de care vorbeşte can. 642, împreună cu Scaunul Apostolic.

Can. 650 - (cf 816 § 2) Cu privire la statutele universităţilor şi facultăţilor bisericeşti de studii se vor aplica normele date de Scaunul Apostolic, mai ales în ceea ce priveşte conducerea, administrarea, numirea docenţilor sau încetarea funcţiei lor, programa de studii şi conferirea gradelor academice.