CCEO

Înapoi la cuprins

TITLUL XXVI
DESPRE UNELE PROCESE SPECIALE

CAPITOLUL III
DESPRE PROCEDURA LA ÎNLĂTURAREA SAU LA TRANSFERAREA PAROHILOR

Can. 1388 - În îndepărtarea sau transferul parohilor se vor respecta cann. 1389-1400, dacă dreptul particular aprobat de Scaunul Apostolic nu stabileşte altfel.

Art. I
Despre modul de procedare în îndepărtarea parohilor

Can. 1389 - (= 1740) Dacă ministerul unui paroh dintr-o cauză oarecare, chiar şi fără vina sa gravă, a devenit dăunător sau cel puţin ineficace, parohul poate fi îndepărtat din parohie de către Episcopul eparhial.

Can. 1390 - (1741) Cauzele pentru care un paroh poate fi înlăturat în mod legitim din parohia sa, sunt mai ales următoarele:
         1° un mod de acţionare care aduce un grav detriment sau perturbare comuniunii bisericeşti;
         2° incompetenţa sau infirmitatea permanentă intelectuală sau corporală, care face ca parohul să nu fie în stare să-şi îndeplinească mod util sarcinile sale;
         3° pierderea reputaţiei din partea parohialilor cinstiţi şi serioşi, sau aversiunea faţă de paroh care se prevede că nu va înceta curând;
         4° o gravă neglijenţă sau violare a obligaţiilor parohului care persistă şi după admonestare;
         5° o proastă administrare a lucrurilor temporare cu daună gravă Bisericii, de fiecare dată când nu se poate aplica un alt remediu acestui rău.

Can. 1391 - § 1. (= 1742) Dacă în urma instruirii făcute se constată că există o cauză pentru îndepărtare, Episcopul eparhial va discuta situaţia cu doi parohi aleşi din grupul de parohi pe care consiliul preoţesc l-a ales în mod stabil pentru acest scop, la propunerea Episcopului eparhial; dacă din acestea el consideră necesară îndepărtarea, îi va sugera părinteşte parohului să-şi prezinte renunţarea în termen de cincisprezece zile, indicându-i pentru validitate cauza şi argumentele.
         § 2. Parohul care este membru al unui institut călugăresc sau al unei societăţi de viaţă comună după model călugăresc, poate fi înlăturat fie din voinţa Episcopului eparhial, după ce l-a înştiinţat pe Superiorul major, fie din cea a Superiorului major, după ce l-a înştiinţat pe Episcopul eparhial, fără cererea consimţământului altcuiva.

Can. 1392 - (= 1743) Renunţarea poate fi făcută de către paroh şi sub condiţie, dacă aceasta poate fi acceptată legitim de către Episcopul eparhial şi va fi acceptată în realitate.

Can. 1393 - § 1. (= 1744) Dacă parohul nu a răspuns în termenul prestabilit, Episcopul va reînnoi invitaţia, prelungind timpul util pentru răspuns.
         § 2. Dacă Episcopului eparhial îi rezultă că parohul a primit cea de-a doua invitaţie însă nu a răspuns, chiar dacă nu era în nici un fel împiedicat, sau dacă parohul refuză să renunţe fără motive, Episcopul eparhial va emite decretul de îndepărtare.

Can. 1394 - (= 1745) Dacă însă parohul contestă motivul invocat şi argumentele acestuia, prezentând motivele care i se par insuficiente, Episcopul eparhial, pentru a acţiona valid:
         1° îl va invita pe acesta, după examinarea actelor, să-şi adune atacurile de dat într-o relatare scrisă, ba chiar îl va invita să prezinte probele contrare, dacă are vreuna;
         2° apoi, după ce a completat instruirea, dacă este necesar, va examina cazul împreună cu cei doi parohi despre care se vorbeşte în can. 1391, § 1, exceptând cazul în care trebuie desemnaţi alţii din cauza imposibilităţii acelora;
         3° va decide, în fine, dacă parohul este de înlăturat sau nu, şi imediat va emite un decret în acest sens.

Can. 1395 - (= 1746) Episcopul eparhial se va îngriji să-i confere altă funcţie parohului ce a fost îndepărtat, dacă este apt pentru aceasta, sau să-i asigure o pensie, în funcţie de caz şi dacă împrejurările o permit.

Can. 1396 - § 1. (= 1747) Parohul îndepărtat trebuie să se abţină de la exercitarea funcţiei de paroh, să elibereze cât mai repede casa parohială şi să predea tot ceea ce ţine de parohie celui căruia Episcopul eparhial i-a încredinţat parohia.
         § 2. Dacă însă este vorba de un bolnav care nu poate fi transferat fără inconveniente din casa parohială în alt loc, Episcopul eparhial îl va lăsa să folosească, chiar în exclusivitate, casa parohială atâta vreme cât va fi necesar.
         § 3. Atâta vreme cât recursul împotriva decretului de îndepărtare este în curs de desfăşurare, Episcopul eparhial nu poate numi un nou paroh, ci va prevedea la grija interimară parohiei printr-un administrator parohial.

Art. II
Despre modul procedurii în transferarea parohilor

Can. 1397 - (= 1748) Dacă mântuirea sufletelor, necesitatea sau utilitatea Bisericii o cer, pentru ca un paroh să fie transferat din parohia pe care o conduce în mod util la o altă parohie sau într-o altă funcţie, Episcopul eparhial îi va propune în scris acest transfer şi îl va sfătui să accepte în numele dragostei faţă de Dumnezeu şi de suflete.

Can. 1398 - (= 1749) Dacă parohul nu intenţionează să se supună sfatului şi rugăminţii Episcopului eparhial, va expune raţiunile sale în scris.

Can. 1399 - § 1. (= 1750) Dacă, în ciuda raţiunilor invocate, Episcopul eparhial consideră că nu trebuie să revină asupra propunerii sale, va aprecia, împreună cu doi parohi aleşi din grupul celor despre care vorbeşte can. 1391, § 1, raţiunile favorabile şi defavorabile transferului; dacă apoi el va considera după aceasta că transferul trebuie făcut, va reînnoi parohului îndemnurile sale părinteşti.
         § 2. (1750) După îndeplinirea acestora, dacă parohul însă se împotriveşte şi dacă Episcopul eparhial consideră că transferul trebuie făcut, acesta va emite decretul de transfer, stabilind că parohia va fi vacantă de la trecerea unei zile determinate.
         § 3. După ce acest termen a trecut inutil, Episcopul eparhial va declara parohia vacantă.

Can. 1400 - În cazul transferului se vor respecta can. 1396, drepturile cerute şi echitatea.