Manifestări sub egida Centenarului Unirii în Protopopiatul Dej.
Simpozion istoric de evocare a Personalităților greco-catolice
care au contribuit la făurirea Marii Uniri din 1 decembrie 1918
În după amiaza de duminică 21 oct. 2018, la Centrul cultural „ARTA” din centrul orașului Dej a avut loc Simpozionul „Personalități greco-catolice care au contribuit la făurirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918”, care a urmat programului de rugăciune și comemorare a Cardinalului uliu Hossu de la biserica protopopială din Dej, din prima parte a zilei.
Au fost de față, Episcopul eparhial de Cluj-Gherla PS Florentin Crihălmeanu, pr. Călin Bot – Vicar general, pr. protopop Laurențiu Biriș, alături de care s-a aflat pr. Ioan Buftea, protopop al protopopiatului ortodox Dej, precum și pr. Laurian Daboc – protoegumen al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. De asemenea, a fost prezent ing. Morar Costan, primarul orașului Dej și alte personalități dejene. Între participanți au fost și preoții din protopopiatul Dej, studenți ai Seminarului greco-catolic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare și numeroși membrii ai comunității dejene. În sala de conferințe au fost expuse spre vizionare roll-up-urile Expoziției documentare „Iuliu Hossu, Păstor al românilor și Mărturisitor al credinței”, realizată de PS Florentin și cuprinzând referințe biografice, opinii ale unor personalități și imagini reprezentative din și despre viața Episcopului Iuliu Hossu.
După un moment de rugăciune, pr. dr. Claudiu Tuțu, consultor cultural și moderator al simpozionului, a prezentat pe scurt conferențiarii și apoi le-a oferit cuvântul. Alocuțiunile au fost însoțite de proiecția unor imagini tematice. Mai întâi, Preasfinția Sa Florentin a vorbit despre „Contribuția Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică (BRU), la pregătirea și desăvârșirea Actului Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”, arătând că BRU, „în decursul istoriei sale tricentenare, a contribuit la prefigurarea și pregătirea drumului spre Marea Unire de la 1918 prin formarea umană, spirituală și culturală a tinerelor generații de transilvăneni (indiferent de confesiune), la lumina autenticelor valori creștine, a iubirii de Biserică și de Neam. Aceștia, în parte clerici, în parte laici, au aprins flacăra conștiinței de neam și a dezideratului unității naționale, iar, ulterior, alte generații au preluat ștafeta luptei pentru dobândirea dreptului la autonomie și autodeterminare, până la realizarea idealului unității românilor într-un stat unitar autonom și independent.”
Pornind de la figura marelui Episcop vizionar Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768), călugăr al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, Ierarhul a evocat numele celor care i-au urmat pe linia luptei pentru afirmarea drepturilor națiunii române din Transilvania: Episcopul Petru Pavel Aron, cel care a deschis Școlile Blajului, apoi Corifeii Școlii Ardelene (majoritatea călugări OSBM), Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Șincai (1754-1816), Petru Maior (1761-1821), Ion Budai Deleanu (1760-1820), care, „reîntorși de la studiile urmate în marile centre universitare europene catolice (Roma și Viena), redescoperă latinitatea poporului român, originea latină a limbii române și continuitatea existenței românilor la nordul Dunării”. Preasfinția Sa a amintit apoi următoarele două generații ale Școlii Ardelene, a vorbit și despre constituirea ASTRA, a Societății Literare Română (care va deveni Academia Română), despre activitatea memorandistică, și, în încheiere, despre Ierarhii greco-catolici, care, „începând de la Ioan Inochentie Micu Klein, Ioan Lemeni, Șterca Șuluțiu și până la «Episcopii unirii» Valeriu Traian Frențiu (1875-1952) , Iuliu Hossu (1885-1970) și Demetriu Radu (1862-1920), s-au situat «in corpore» în fruntea luptei pentru pregătirea, realizarea și desăvârșirea Marii Uniri de la 1918. Acești arhierei prin predici, conferințe, mesaje pastorale și circulare mobilizatoare au educat, au informat și au însuflețit credincioșii pentru a putea înțelege importanța și urgența realizării idealului unității naționale” – a subliniat Preasfinția Sa. Au fost prezentate în încheiere, câteva concluzii.
A urmat drd. Claudiu Pădurean – jurnalist cu o bogată experiență profesională la numeroase posturi radio, tv, precum și în presa scrisă, în prezent director al publicației online ClujToday.ro -, care s-a oprit la o figură de marcă a panteonului personalităților Marii Uniri, prin tema: „Iuliu Maniu – Portretul unui martir”. Iuliu Maniu, „personalitate istorică ce și-a asumat de la început identitatea și valorile creștine”, a fost caracterizat ca „cel mai remarcabil om de stat din prima jumătate a sec. XX: membru în Parlamentele din Cluj-Napoca și București, lider politic incontestabil al românilor ardeleni o lungă perioadă de timp, președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, președinte al Consiliului Național Român și apoi al Partidului Național Țărănesc, prim-ministru al României Mari, lider al opoziției democratice și apoi deținut politic”. De la început, drd. Claudiu a punctat: „Iuliu Maniu și-a întemeiat activitatea pe patru mari principii: democrația autentică, morala creștină, ideea națională și monarhia constituțională”.
În continuare, prof. Constantin Albinetz, profesor de istorie și din 2004 director al Muzeului Municipal de Istorie din Dej, colaborator la ziarul Făclia, organizator a numeroase activități culturale, a descris rolul Armatei Române în realizarea Marii Uniri și în consolidarea Regatului României (1916-1919), un rol „esențial pentru eliberarea teritoriului național”. A prezentat, între alte aspecte, contextul militar și politic de la sfârșitul Războiului, vorbind despre situația din Basarabia până la unirea cu România din 27 martie 1918, apoi despre situația din Bucovina până la unirea de la Cernăuți, din 15/28 nov. 1018. S-a oprit, în continuare, la evoluția evenimentelor din Transilvania de la retragerea Armatei Germane (din nov. 1918), la încercările Ungariei de a-și întări ocupația în zonă și la intervenția eliberatoare a Armatei Române în Transilvania, „cu încurajarea Generalului Henri Berthelot”, din a doua parte a lunii decembrie 1918. A fost descris și momentul sărbătoresc al eliberării orașului Dej, la 21 dec. 1918, „o sărbătoare care a durat trei zile”. Alocuțiunea s-a încheiat cu câteva concluzii.
Au încheiat acest simpozion deja la orele serii, tinerii de la Colegiul „Andrei Mureșanu” din Dej: Domșa Anda, Vlădean Celina și Rus Alexandru, coordonați de prof. Cristina Albinetz, care cu mult talent au „pus în scenă” atmosfera din satul transilvan în zilele din preajma Marii Uniri, în acest „centru al românismului, punct primordial al păstrării ființei naționale, loc special care prin obiceiuri și tradiții vechi, a reușit să mențină vie ființa românească”. Elevii, în frumoase costume naționale, prin versuri și cântări populare redate în dialect ardelenesc, au omagiat înfăptuitorii României Mari, prin sceneta: „Studiu de caz – Comuna Bobâlna” (localitatea unde s-a născut Alexandru Vaida Voevod). Tinerii, îndelung aplaudați și felicitați pentru interpretare au încununat programul întregii zile și au adus în suflete bucurie.
Pr. Claudiu Tuțu a mulțumit tuturor protagoniștilor frumoasei zile de toamnă din Dej, invitând în 17 și 18 noiembrie 2018 la Bistrița, și apoi, la 25 noiembrie 2018 la Gherla, unde va fi dat un nou răspuns invitației Episcopului eparhial, ca în toate protopopiatele Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, să fie organizate evenimente dedicate Centenarului Unirii și omagierii personalității Episcopului bine-vestitor Iuliu Hossu, cel dintâi cardinal al neamului românesc, martir și mărturisitor al credinței.
Mai multe fotografii: aici
