La numai după cîteva zile de la Comemorarea Ctitorului Blajului, Episcopul Ion Inochentie Micu Clain, cel care în urmă cu 270 de ani deschidea lupta de eliberare şi emancipare a poporului român din Transilvania, Biserica Blajului a sărbătorit astăzi, 22.05.2007, o altă personalitate de referinţă pentru istoria Sa: Eminenţa Sa Alexandru Cardinal Todea, care în urmă cu cinci ani a fost chemat de Domnul pentru a-şi găsi odihna cea mult-dorită şi bine-meritată, odihna cea veşnică de-a dreapta Tatălui. Rămăşiţele pământeşti ale celor doi Episcopi mărturisitori, depuse în mormintele de lângă temelia iconostasului Catedralei Arhiepiscopale Majore „Sfânta Treime” din Blaj, veghează încă şi însoţesc rugăciunea, tînguirea şi speranţa plină de încredere şi iubire, ce se înalţă zilnic din altar, din altarele tuturor lăcaşurilor greco-catolice.
La sfârşitul Sfântei Liturghii celebrate cu această ocazie de Preafericirea Sa Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, dimpreună cu un sobor de preoţi, s-a săvârşit o slujbă de pomenire la mormântul Cardinalului din Catedrala blăjeană. Cu această ocazie, Preafericirea Sa a reiterat câteva din aspectele personalităţii impunătoare a Cardinalului Alexandru:
„Tânăr studios şi plin de râvnă întru cele ale teologiei şi filosofiei, el rămâne model nu numai pentru studenţii teologi, cât şi pentru toţi tinerii noştri, care au nevoie de modele, au nevoie de exemple. Preot, apoi protopop, el se impune ca model de slujire preoţească, de preocupare pentru formarea caracterelor creştine ale păstoriţilor. Câţi credincioşi au putut şi pot depune mărturie despre elocinţa, tactul pedagogic, zelul pastoral al părintelui Todea! Toţi preoţii l-au avut drag. Mai ales în anii grei ai prigoanei asupra Bisericii noastre, el, hirotonit deja episcop, îi vizita pe toţi, îi ajuta, îi încuraja, îi informa despre cele ce se întâmplă în Biserica întreagă.” Preafericitul Lucian a ţinut să mai adauge:
„Dar coroana vieţii cardinalului Alexandru au fost cei 16 ani de închisoare, în care a îndurat frigul, foamea şi frica, după care, mai viguros, s-a angajat la lupta cu un regim totalitar. Pentru fidelitatea sa, papa Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal. Încă zece ani de suferinţă! Coroana vieţii îi era plină de nestemate. Trece la Tatăl! A trăit şi s-a jertfit numai pentru Cristos şi Biserica Sa! De aceea, el rămâne pentru totdeauna în memoria Bisericii Universale, dar şi în inimile noastre. Tuturor ne-a fost şi ne rămâne drag. Să mijlocească pentru Biserica şi ţara noastră haruri şi binecuvântări!
Momentul omagial s-a încheiat cu audierea celebrei predici a Cardinalului în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, rostită în 19.11.1991, ziua în care Catedrala a fost preluată de greco-catolici.
Date biografice succinte ale Eminenţei Sale Alexandru Cardinal Todea.
Alexandru Todea s-a născut într-o familie frumoasă de ţărani din localitatea Teleac, jud. Mureş. A făcut şcoala generală la Teleac şi Căcuci, gimnaziul la Reghin, iar apoi, în anul 1929, a venit la Blaj, unde s-a înscris în clasa a V-a a Liceului de băieşi români uniţi „Sfântul Vasile cel Mare”. În 1933, după bacalaureat, se înscrie la Academia de Teologie de la Blaj, iar după un prim an de studii se remarcă prin rezultate la învăţătură şi devoţiune făţă de Biserică şi este trimis la Roma pentru a-şi desăvârşi acolo studiile teologice. Aici a ales calea celibatului, fiind hirotonit diacon la 11.12.1938 şi preot la 25.03.1939. Imediat după obţinerea titlului de Doctor în teologie (1940), s-a întors în ţară, la Blaj, unde activează în Curia mitropolitană şi în şcolile Blajului până în 1945. În acest răstimp publică „Pentru tine, învăţătoare apostolă” (broşură publicată la Blaj ăn 1942), „Cascada tinereţii” (Blaj, 1943), „Rugăciunea tineretului” (Blaj, 1945) şi „Ca toţi să fie una! (Blaj, 1945).
Incepând cu 18 octombrie 1945, Pr. Todea a devenit paroh şi protopop al Reghinului. Luptând făţiş, în numele credinţei, împotriva propagandei ateist-comuniste, a devenit repepde o ţintă a comuniştilor, şi astfel, în 1947 este arestat şi reţinut la Tg. Mureş (pînă în martie 1948) şi apoi la Gherla (iulie 1948).
Desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, din octombrie 1948, l-a transformat într-un fugar hăituit neîncetat de securitate. La 19.11.1950 este consacrat ca episcop român unit în cadrul unei slujbe celebrate de către Episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti. După această dată s-a întors la Reghin, de unde a condus în clandestinătate Arhiepiscopia de Alba Iulia şi Făgăraş, până în 31.01.1951 când a fost prins şi închis la Jilava. După un proces ce a durat mai bine de un an, în februarie 1952 a fost condamnat pentru „trădare” la închisoare silnică pe viaţă …avea doar 40 de ani! Astfel a început o perindare de 12 ani prin cele mai teribile temniţe comuniste: Sighet, Râmnicu Sărat, Piteşti, Dej şi Gherla, de unde a fost eliberat pe 4.08.1964.
Episcopul Alexandru Todea a devenit Administrator Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgaraş la 30.04.1985, iar în 14.03.1986 Mitropolit al Bisericii Române Unite, ăn urma unor hotărâri a Conferinţei Episcopale. Sfântul Părinte Papa Ioan Paul II a semnat la 12.03.1990 decretul papal prin care IPS Dr. Alexandru Todea a fost numit „Arhiepiscop şi păstrător al Bisericii Mitropolitane de la Alba-Iulia şi Făgăraş, de rit bizantin…”, apoi în 28.05.1991 este numit CARDINAL PREOT.
La 7.10.1990 se instalează la Blaj, unde îl aştepta un altfel de luptă şi de suferinţă, aceia a (re)întemeierii, a începutului de la zero, iar în 1992 primeşte o altă cruce, cea neputinţei fizice, a paraliziei, ca urmare a unui atac cerebral. A purtat această cruce 10 ani, un drum susţinut de rugăciune, iubire şi nestrămutat devotament faţă de Maica Domnului, faţă de Isus şi faţă de Biserica Sa.
După o viaţă de suferinţă pusă în slujba Domnului şi Bisericii Sale, Eminenţa Sa Alexandru Cardinal Todea este chemat la Tatăl în 22.05.2002, iar trupul Său a fost depus pe 28.05.2002 în Catedrala blăjeană, de unde îşi aşteaptă chemarea la Înălţare, împreună cu cel al altui mare întemeietor, luptător şi mărturisitor al credinţei, Episcopul Ioan Inochentie Micu Clain.
În veci pomenirea lor!
