din Catolicism şi Ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite
pr. Silvestru Augustin Prunduş şi Clemente Plaianu
DIECEZA ROMÂNĂ CATOLICĂ DE RIT BIZANTIN DIN AMERICA
„Grupul etnic de origine română din Statele Unite ale Americii, din datele istorice şi investigaţiile cele mai recente, se constată că este format, în cea mai mare parte, din urmaşi ai foştilor imigranţi de la începutul secolului al XX-lea, plecaţi din provinciile româneşti, Banat, Crişana, Ardeal şi Maramureş. Acestora li s-au adăugat ulterior mii de persoane, plecate cel mai frecvent la rudele stabilte anterior peste ocean. Statisticile oficiale nord-americane au înregistrat, prima oară în 1881, 11 imigranţi din ţinuturile româneşti, iar în anul 1900 recensământul SUA consemna 15032 imigranţi, stabiliţi în proporţie de 76,6% în oraşele New-York şi Philadelphia, 293.453 persoane formau la începutul anilor ’30 grupul american originar prin naştere sau părinţi din România… La începutul anilor ’80, pe baza recensămintelor oficiale americane şi canadiene, a informaţiilor statistice furnizate de reuniuni, aşezăminte, cluburi, parohii şi membri individuali ai comunităţii din America de Nord, în Statele Unite trăiau 350.000 de cetăţeni originari din România. O concentrare mai mare a imigranţilor români se află în oraşele din nord-est, în statele Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Pennsylvania şi la New-York… Prezenţa grupului românesc aproape în totalitatea sa – 80% în 1930 – în oraşele industriale, atestă contribuţia pe care a adus-o la stabilirea bazelor economico-sociale ale societăţii industriale americane”.283)
Pe măsură ce sporea numărul imigranţilor, aceştia au simţit nevoia să se regrupeze pe linie etnică şi, mai ales, religioasă. Biserica a fost factorul cel mai puternic în regruparea, după confesiuni, a românilor din diaspora americană. Aşa au luat fiinţă şi comunităţile religioase ale românilor greco-catolici. Cea dintâi parohie română-unită a luat fiinţă în America la 19 noiembrie 1905 în Cleveland, Ohio, parohia „Sf. Elena”, iar în 1926, prin înfiinţarea parohiei „Sf. Maria” la Dearborn-Michigan, numărul comunităţilor româneşti greco-catolice a ajuns la 17.
Toate parohiile, deşi primeau preoţi din ţară, prin grija Mitropoliei Române Unite, au fost la început subordonate episcopiilor romano-catolice americane, pe teritoriul cărora au luat fiinţă. La 4 decembrie 1982, Papa Ioan Paul al II-lea a scos toate cele 17 parohii româneşti catolice de rit bizantin (unite) de sub jurisdicţia ierarhiei romano-catolice americane şi a constituit un exarhat apostolic, dependent direct de Sf. Congregaţie Orientală şi l-a numit exarh pe părintele Louis Vasile Puşcaş, născut la 13 septembrie 1915 pe pământ american, din părinţi români imigranţi, la Aurora – Illinois, dieceza de Rockford. A urmat studiile teologice la Oradea – pentru a-şi însuşi cât mai bine limba română – şi la Roma. Din cauza celui de-al doilea război mondial, a fost nevoit să părăsească Europa şi să-şi încheie studiile în SUA. A fost hirotonit preot la 14 mai 1942. A funcţionat la parohia „Sf. Mucenic Gheorghe” din oraşul natal Aurora-Illinois. Cu ocazia trecerii sale în fruntea exarhatului a fost numit episcop de Luca şi consacrat la 26 iunie 1983.
La 27 martie 1987, exarhatul a fost ridicat la rangul de episcopie, luând astfel naştere Dieceza română-catolică de rit bizantin având reşedinţa la Canton-Ohio şi cu catedrala „Sf. Mucenic Gheorghe”, iar Mons. Louis Vasile Puşcaş a fost numit episcop titular al diecezei nou înfiinţate.284) (Adresa episcopiei: 1121, 44 th St. N. E. Canton, oh 44 714).285)
Parohiile componente ale diecezei sunt:
1. „Sfântul Gheorghe”, Aurora – Illinois
2. „Sfântul Mihail”, Aurora – Illinois
3. „Sfântul Nicolae”, Chicago – Indiana
4. „Sfântul Dumitru”, Chicago – Indiana, Harbor – Indiana
5. „Sfântul Ioan Botezătorul”, Detroit – Michigan
6. „Sfânta Maria”, Dearborn – Michigan
7. „Sfânta Elena”, Cleveland – Ohio
8. „Preasfânta Treime”, Cleveland – Ohio
9. „Sfântul Vasile”, Lorain – Ohio
10. „Sfântul Gheorghe”, Canton – Ohio (reşedinţa episcopală)
11. „Sfânta Maria”, Youngstown – Ohio
12. „Sfântul Teodor”, Alliance – Ohio
13. „Sfântul Ioan Botezătorul”, Erie – Pennsylvania
14. „Sfântul Gheorghe”, Erie – Pennsylvania
15. „Sfânta Maria”, McKeesport – Pennsylvania
16. „Sfântul Vasile”, Trenton – New Jersey
17. „Sfânta Maria”, Roeblig – New Jersey;286) şi o misiune,
– Misiunea „Sfânta Maria” la Los Angeles – California.
Toate parohiile, indiferent de numărul credincioşilor care le compun, dispun de lăcaşuri de cult şi case parohiale proprii, cele mai multe din biserici fiind zidite din temelii prin contribuţiile benevole ale credincioşilor, iar unele, cum sunt cele din parohiile „Sf.Maria”– Dearborn şi „Sf. Dumitru” – Chicago, au fost cumpărate, adaptate ritului bizantin, împodobite şi consacrate.
Credincioşii sunt organizaţi în diferite asociaţii, societăţi şi reuniuni, cu caracter cultural, caritativ şi, îndeosebi religios, cum sunt societăţile corale sau corurile parohiale, reuniunile de femei puse sub patronajul Sfintei Fecioare Maria sau a Sfintei Elena, Societatea sau Reuniunea Rozarului, Societatea Sfintei Inimi a lui Isus, Reuniunea Preasfântului Nume, Clubul Tineretului, Clubul Pensionarilor, Societatea Altarului, Liga Catolică, Clubul Social al Femeilor Tinere etc.
Mult timp pastoraţia credincioşilor americani de origine etnică română, greco-catolici, a fost asigurată de preoţi trimişi din ţară de Mitropolia Română Unită din Blaj, aleşi dintre preoţii cei mai distinşi. Astfel, a păstorit în America, în tinereţe, Alexandru Nicolescu, episcopul de mai târziu al Lugojului şi mitorpolit al Bisericii Române Unite; Mircea Todericiu, fostul paroh I al Bucureştilor ş. a. Mai târziu s-au format preoţi născuţi pe pământ american, din părinţi români greco-catolici, stabiliţi definitiv în SUA, cazul Mons. Louis Vasile Puşcaş ş. a.
Sperăm că, după dispariţia dificultăţilor prin care trece azi Biserica Română Unită, Dieceza românilor uniţi din Statele Unite ale Americii să devină – aşa cum este normal – sufragană a Mitropoliei de Blaj.
MISIUNILE ROMÂNE UNITE DIN AMERICA DE SUD
BUENOS AIRES – ARGENTINA. Înfiinţarea Misiunii din Buenos Aires, capitata Argentinei, a fost solicitată Sfântului Scaun de către românii imigranţi, în anul 1948. Comunitatea greco-catolică siro-libaneză le-a pus la dispoziţie biserica şi, după ce au obţinut acordul Cardinalului Santiago L. Capello din Buenos Aires, au obţinut şi permisiunea găzduirii preotului român unit într-o casă a Vaticanului. Sfântul Scaun a aprobat cererea şi primul preot numit a fost Ioan D. Dan, care şi-a început activitatea pastorală în aprilie 1949.287)
SAO PAOLO – BRAZILIA. Misiunea a luat fiinţă la 24 septembrie 1950, prin deschiderea unei capele la Sao Paulo şi instalarea ca rector al Misiunii a preotului Stefan Benţia. Realizarea misiunii se datoreşte Cardinalului Carlos Carmelo de Vasconcellos Motta, arhiepiscop de Sao Paolo şi unui preot catolic român din Moldova, Petru Balint, misionar al Congregaţiei Notre Dame de Sion.288) Din august 1952, misiunea a primit biserica N. S. da Boa Morte, în centrul oraşului.
RIO DE JANEIRO – BRAZILIA. În 1952, cu ajutorul Cardinalului Jaime de Barros Camara, arhiepiscop de Rio de Janeiro, s-a deschis şi în acest oraş o misiune română unită a cărei conducere a fost încredinţată aceluiaşi preot, conducătorul Misiunii de la Sao Paolo, Stefan Benţia, căruia i s-a pus la dispoziţie biserica greco-catolicilor sirieni.
Formându-se un Ordinariat pentru toţi credincioşii catolici de rit oriental din Brazilia, au trecut şi românii sub conducerea cardinalului de Rio de Janeiro, iar preotul Stefan Benţia a fost numit delegat pentru asistenţa religioasă a tuturor românilor uniţi din Brazilia.
În biserica N. S. da Boa Morte din Sao Paolo se celebrează Sfânta Liturghie românească în fiecare duminică şi sărbătoare, iar în Rio de Janeiro, la biserica S. Basilio, în sărbători şi în alte ocazii, la cererea credincioşilor.
BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ DIN DIASPORA EUROPEANĂ
În Europa Occidentală sunt următoarele comunităţi bisericeşti române unite:
– Parohia română unită din Roma, la biserica „Delle Copelle”;
– Misiunea catolică română unită din Paris cu filiala la Bruxelles;
– Misiunea catolică română unită din Germania cu sediul la München;
– Episcop al diasporei, Vasile Cristea, azi retras pentru vârstă.
CLERICI ROMÂNI UNIŢI ÎN CURIA ROMANĂ
În cursul timpului următorii clerici români-uniţi au lucrat în Curia Romană:
– IOAN BĂLAN – ajuns episcop al Lugojului – membru în comisia de codificare a Dreptului Canonic Oriental;
– ALOISIE LUDOVIC TĂUTU, membru în aceeaşi comisie, urmaş al lui Ioan Bălan;
– OVIDIU BEJAN la Sacra Romana Rota;
– Arhiepiscop TRAIAN CRIŞAN, secretar al Congregaţiei pentru Canonizarea Sfinţilor;
– PAMFILIU CARNATIU la Secretariatul Vaticanului;
– CAROL CAPROS la Congregaţia Orientală;
– IOAN TĂUTU la Congregaţia Orientală.