Duminică, 21 noiembrie 2010, în parohia greco-catolică Iadăra a avut loc un eveniment important pentru sufletele noastre: o „Seară de rugăciune mariană” organizată de membrii Reuniunilor Mariane din Protopopiatul de Chioar în Sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Celebrarea a început la ora 15.00, intonându-se imnul Reuniuni Mariane „Sub Steagul Tău Marie”, apoi a urmat cuvântul de bun venit adresat de pr. paroh Ioan Costin care a evidenţiat importanţa rugăciunii comunitare dar mai ales a rugăciunii marianiştilor, fii şi fiice ale Preacuratei Fecioare Maria. Rozariul a fost rugăciunea care a animat prezenţa credincioşilor din Iadăra, Şomcuta Mare, Remeţi pe Şomeş şi Mireşul Mare.

Rugăciunea Acatistului, condusă de părintele paroh, cu sprijinul surorilor baziliene din Baia Mare de la Mănăstirea „Sfânta Maria” (de pe dealul Crucii) au încântat sufletul însetat de bucurie, bucurie transmisă prin semnificaţia cuvintelor şi a vocilor angelice ale surorilor. Credincioşii au rămas impresionaţi de meditaţia prezentată, de frumoase îndrumări spirituale rostite de către părintele Gabriel Horţ, parohul din Şişeşti: „Să mergem pe urmele paşilor Mariei pentru a ajunge la Cristos, prin credinţă şi iubire”. „Dacă pe Calvar Isus este părăsit de mulţi dintre ai săi”, a spus părintele Gabriel, „totuşi, la picioarele crucii veghează şi adoră cu inima străpunsă de sabia durerii, preaiubita sa Mamă şi ucenicul iubit; de aceea, cu încredere deplină în puterea iubirii Mamei noastre cereşti, să invocăm ajutorul sufletesc în purtarea crucii fiecăruia, convinşi fiind că: ‘Îndurarea lui se extinde din neam în neam peste cei ce se tem de el’ (Lc 1,50)”.

Doamna Pop Valerica, preşedinta Reuniuni Mariane din Eparhia de Maramureş, a amintit în cuvinte încurajatoare de prezenţa Mariei, indispensabilă pentru o întâlnire autentică cu Isus, ne-a reamintit atitudinea ei contemplativă: „Iar Maria păstra toate aceste cuvinte şi se gândea la ele în inima ei” (Lc 2,19). Un moment comemorativ a cuprins de emoţie credincioşii: evocarea chipului Episcopului Alexandru Rusu, născut la 22 noiembrie 1884 la Şăulia de Câmpie, simbol al suferinţei Bisericii. La data de 9 mai 1963, după ce i-a binecuvântat pe cei prezenţi, colegi de suferinţă in aceeaşi celulă, le-a spus: „Fraţii mei, acum mă duc la Dumnezeu să îmi primesc răsplata pentru viaţa primită de la El, pentru Biserică şi pentru români.” Acestea au fost ultimele sale cuvinte. Alexandru Rusu a fost înmormântat, fără nicio ceremonie religioasă, în cimitirul deţinuţilor politici de la Gherla, judeţul Cluj, în mormântul cu numărul 133, după care, locul a fost arat cu tractoarele, din ordinul Securităţii.

După ce au experimentat bucuria comuniunii cu Dumnezeu, fiii Mariei au încheiat ziua de sărbătoare prin rugăciunea Litania Lauretană parcursă de părintele Iosif Matiz, paroh în Remeţi pe Someş, şi părintele Pop Dumitru, paroh în Lăpuşel. Nu în ultimul rând părintele protopop de Chioar Vasile Butean a prezentat Circulara „Prin rugăciune şi credinţă spre cinstirea altarelor. Să ne rugăm pentru beatificarea Episcopilor Greco-Catolici, morţi în faimă de martiri sub regimul comunist” a Preafericirii Sale Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. S-a recitat „Rugăciunea pentru beatificarea servilor lui Dumnezeu Valeriu Traian FRENŢIU, Iuliu HOSSU, Alexandru RUSU, Ioan BĂLAN, Ioan SUCIU, Vasile AFTENIE şi Tit Liviu CHINEZU, Episcopi, morţi în faimă de martiri sub regimul comunist între anii 1950-1970”, toţi cei prezenţi unindu-se într-un cuget pentru ca Spiritul Sfânt de desăvârşească lucrarea începută.

Cântecul de final, „O Măicuţă Sfântă”, a încheiat încă o sărbătoare frumoasă în istoria marianiştilor din Protopopiatul Greco-Catolic de Chioar. Mulţumim tuturor pentru participare şi nu uitaţi că se poate ajunge la Cristos… cu Maria! „Pe noi cu Blândul Isus, să ne binecuvânteze Fecioara de sus”.

imagine

imagine

imagine