Episcopul Meletie Covaci

Eparhia de Oradea

Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea – scaun vacant prin desfiinţare – auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi.

Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt „apostol sârb” şi au părăsit unirea. Mişcarea instigată de episcopul sârb a provocat iarăşi tulburări şi violenţe între uniţi şi neuniţi. Atât episcopul latin de Oradea, Adam Patachich, cât şi sârbul Jivanovici, s-au plâns la Curtea imperială, acuzându-se reciproc. Dând curs reclamaţiilor şi pentru a se convinge de veridicitatea lor, împărăteasa Maria Terezia s-a văzut nevoită să instituie o comisie de anchetă, care să cerceteze din sat în sat, care locuitori doresc să rămână uniţi şiu care optează pentru ortodoxia sârbească.

Episcopul Meletie Covaci şi, împreună cu el, clerul român unit au cerut comisiei despărţirea de episcopia romano-catolică, ridicarea vicariatului la rangul de episcopie autonomă, capitul separat, şcoli poporale româneşti, seminar teologic, mănăstire cu călugări baziliani şi o mai bună înzestrare a preoţilor şi protopopilor. Dar nu a obţinut decât o mai bună dotaţie a clerului existent în cele 95 de parohii, arondate în 8 protopopiate, după cum ne arată Şematismul Diecezei Latine de Oradea pe anul 1765.164) Episcopul Meletie Covaci s-a stins din viaţă în 1770.

* * *

Informaţii preluate din cartea “Catolicism şi Ortodoxie Românească – scurt istoric al Bisericii Române Unite”, a Ierom. Silvestru Augustin Prunduş şi a Pr. Clemente Plăianu, apărută la Casa de Editură Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1994.