Material apărut în revista “Magnificat”
nr. 1 (11) ianuarie-mai 2009
Pe 9 aprilie a.c, s-au împlinit 3 ani de când au început primele lucrări de reorganizare la nivel Eparhial a Asociaţiei ASTRU, mai întâi în oraşul Lugoj. Prima Adunare Generală de constituire a avut loc la Lugoj la sediul Episcopiei greco-catolice. Persoana numită de Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian pentru a se ocupa de problemele ASTRU, a fost Pr. Drd. Coriolan C. Mureşan, Vicar Judecătoresc, care este şi la ora actuală Asistentul Spiritual Eparhial al ASTRU-lui.
La trei ani de la începuturile ASTRU-lui am dorit să-l întâlnim pe Pr. drd. Coriolan C. Mureşan (Padre Cory, cum îi spun tinerii), care este şi președintele revistei noastre, şi să discutăm cu dânsul despre împlinirile şi dificultăţile avute pe acest parcurs.
1. Ştim că de regulă orice început este mai greu. Şi drumul ASTRU-lui eparhial nu a fost destul de uşor în aceşti ani. Care credeţi că sunt momentele esenţiale ale evoluţiei acestei Asociaţii de tineri din ultimii trei ani?
Vreau în primul rând să le mulţumesc tinerilor din diferitele parohii ale Eparhiei noastre care cu entuziasmul specific vârstei lor au dorit să se implice nu doar într-o experienţă profundă spirituală, ci au acceptat provocarea apostolatului în rândul celor de vârsta lor, devenind mesageri ai unui drum pe care l-au considerat apropiat de propriul lor entuziasm, entuziasm ce derivă din întâlnirea cu Mântuitorul Isus Cristos.
În Biserică există mai multe „drumuri” pentru tineri, mai multe tipuri de experienţă cum ar fi: Acţiunea Catolică, Scout, şi multe altele. Cei care s-au regăsit în identitatea ASTRU au asumat experienţa tipică a Acţiunii Catolice, o experienţă dinamică în care apostolatul laic se face în formă organizată şi în strânsă colaborare cu ierarhia Bisericii. Specificitatea ASTRU nu este dată doar de activităţile care le propune pentru tineri în parohii (activități spirituale, caritative, catehetice, culturale, recreative, sportive), dar în primul rând reiese din sensibilitatea pentru formarea unor conştiinţe creştine care să aducă şi să promoveze în societate valorile fundamentale pe care Mântuitorul Isus Cristos ni le-a transmis. Chiar datorită acestei specificităţi este nevoie de un parcurs destul de lung pentru ca tinerii să fie formaţi în acest spirit şi la rândul lor să formeze noi generaţii. Una dintre dificultăţile majore este legată de rezerva unor tineri atunci când vine vorba despre o asociaţie, despre o formă organizată de apostolat, ştiut fiind că unii tineri „se tem” că astfel li s-ar ştirbi „libertatea”. În aceşti trei ani am văzut mulţi tineri (în special studenţi) care doresc să se implice în activităţile din parohii însă se obişnuiesc mai greu cu ASTRU deoarece, fără să-şi dea seama nu doresc întotdeauna să participe la ceva extrem de bine organizat şi structurat, preferând activităţi periodice şi probabil mai mult recreative. Noi trebuie să-i înţelegem pe toţi tinerii şi nu trebuie niciodată să vedem ASTRU ca pe altceva decât ca pe o propunere „de drum” pentru tinerii noştri din parohii. În acelaşi timp trebuie încurajată iniţiativa tinerilor, ASTRU nefiind o Asociaţie în care preoţii au activităţi la care îi invită pe tineri, ci este o Asociaţie a tinerilor laici în care preotul este Asistent Spiritual şi veghează ca activităţile să fie conforme cu învăţătura Bisericii şi să conţină întotdeauna şi o importantă latură spirituală.
Imediat după Revoluţie primul grup parohial de tineri care a fost interesat de experienţa astristă a fost cel din Orăştie, în strânsă legătură cu renaşterea ASTRU la Blaj. În 2006, în Lugoj, s-a constituit în mod oficial nucleul viitorului ASTRU Eparhial cu sprijinul Prea Sfinţitului Episcop Alexandru, nucleu ce s-a bazat la început pe tinerii de la catedrala „Pogorârea Sfântului Spirit” din Lugoj. Ulterior acestei experienţe s-au alăturat şi tineri din parohiile: „Sf. Ilie” Orăştie (care deja cunoşteau identitatea ASTRU), „Sf. Iosif” Timişoara II, „Sf. Maria Regina Păcii” Timişoara III, „Naşterea Sfintei Fecioare Maria” Arad I Centru, şi „Sfinţii Ap. Petru şi Pavel” Cugir. Desigur este un proces îndelungat în care tinerii aprofundează identitatea ASTRU în aceste parohii, proces care începe să devină de interes şi pentru alte comunităţi parohiale. În martie 2008 s-a ales un Consiliu de Coordonare la nivel Eparhial, ulterior asociaţia făcând cerere de a fi primită în Federația Acţiunii Catolice din România (ACRO). Există şi un statut „ad experimentum” aprobat de către Episcopul Eparhial, statut care desigur trebuie îmbunătăţit ţinând cond de experienţa celorlalte Asociaţii similare, precum şi de realităţile Eparhiei noastre.
În ultima perioadă şi în special în ultimul an tineri din ASTRU Eparhial Lugoj au participat la activităţi propuse de ACRO şi se speră ca 2009 să fie anul aderării la această Federaţie.
În ciuda parcursului relativ complex, asociaţia se dezvoltă în parohiile în care există deja, beneficiind şi de grija pastorală deosebită a parohilor, însă, cel puţin pentru moment rămâne mai mult o experienţă legată de mediul urban şi în special de studenţi.
2. Experiența dobândită în cei zece ani de studii la Roma, v-a ajutat în misiunea legată de asistenţa spirituală a unor asociaţii laice de tip acţiune catolică în România?
Fără dar şi poate anii la Roma sunt fundamentali pentru formarea mea sacerdotală şi misiunea pastorală de astăzi şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a purtat paşii în Cetatea Eternă spre o parohie unde am făcut practică pastorală şi unde Acţiunea Catolică, împreună cu alte asociaţii şi mişcări ecleziale, era foarte bine reprezentată. Parohia „San Giustino Martire” din Roma are peste 20.000 de credincioşi deserviţi de patru preoţi permanenţi, pe teritoriul ei fiind patru comunităţi feminine de viaţă consacrată.
Păstorită de mulţi ani de Monseniorul Giulio Villa, această parohie este un adevărat model ca şi trăire a vieţii spirituale, ca şi dinamism al activităţilor parohiale dar şi ca şi entuziasm. Nu puţini preoţi greco-catolici şi romano-catolici din România au avut o experienţă pastorală în această mare comunitate parohială din cartierul Casilina al Romei, experienţă pastorală ce în mod clar a avut şi are o influenţă mare asupra activităţii mi-sionare a acestor preoţi în ţara noastră. Personal, acolo am întâlnit pentru prima dată Acţiunea Catolică în special pentru copii şi tineri, am văzut importanţa formării pentru apostolatul laic şi am cunoscut mulţi membri ai acestei Asociaţii istorice italiene.
Aş dori totuşi să fac o precizare: realităţile româneşti sunt foarte diferite de cele italiene. În special în această parte a ţării, noi avem comunităţi foarte dinamice dar care din punct de vedere numeric nu se pot compara cu cele din Roma sau din Italia. Încă la noi mai este mult de făcut pentru implicare sistematică şi constantă a tinerilor laici în viaţa Bisericii şi încă se înţelege destul de greu o realitate ca şi Acţiunea Catolică sau ca şi voluntariatul. Totuși tinerii noştri trăiesc mult mai puţin „complexul de minoritar” pe care îl experimentează mulţi dintre cei aparţinând generaţiilor adulte. Inclusiv „barierele” confesionale sunt mai ușor de trecut pentru tineri şi nu de puţine ori vedem şi tineri de origine necatolică dornici să se implice în activităţile ASTRU, sau în general în activităţile pentru tineret propuse în parohiile noastre.
3. Care credeți că a fost importanţa „Zilelor Acţiunii Catolice” pentru ASTRU Eparhial Lugoj?
În ultimii doi ani astriştii noștri s-au implicat alături de cei de la AGRU în această săptămână specială din luna octombrie dedicată Acţiunii Catolice, săptămână în care credincioșii din parohii cunosc mai bine acest tip de experienţă laicală, participă la evenimente organizate de AGRU şi ASTRU şi dezvoltă colaborări cu celelalte asociații sau grupuri laicale din parohii (cum ar fi: „Reuniunea Mariană”, „Terţiarii bazilieni”, „Kolping”, „Darul Vieţii” sau „Scout”). Anul trecut „Zilele Acţiunii Catolice” nu au însemnat doar activităţi în parohii, ci AGRU şi ASTRU eparhial au organizat împreună în ultima zi din această săptămână dedicată „Zilelor Acţiunii Catolice”, un pelerinaj entuziast şi emoționant la Bocsig (judeţul Arad), unde circa 1.000 de credincioși au primit vizita pastorală a Prea Sfinţitului Alexandru Mesian. Bocsigul este un loc simbolic pentru apostolatul laic din Eparhia de Lugoj deoarece acolo a trăit în urmă cu 60 de ani Rafila Găluţ, fecioara care a avut stigmatele şi care şi-a dedicat scurta ei existenţă apostolatului în rândul laicilor. „Zilele Acţiunii Catolice” au fost importante şi pentru a explica în parohii identitatea ASTRU precum şi pentru a strânge şi mai mult colaborarea cu AGRU, cealaltă asociaţie de tip acţiune catolică existentă în Eparhie.
Mă bucur foarte mult că tinerii se implică foarte serios în această inițiativă anuală promovată de ACRO (Acţiunea Catolică din România) şi sunt convins că şi în 2009 vom vedea acest entuziasm ca în anii precedenți.
4. Ce importanţă are pentru ASTRU Eparhial Lugoj, aderarea la Federaţia Acţiunii Catolice din România (ACRO)?
ASTRU Eparhial Lugoj este în curs de aderare la ACRO, adică pe un drum în care Federaţia şi această Aso-ciaţie încearcă să se cunoască mai bine şi să participe împreună la cât mai multe activităţi. Desigur această Asociaţie a Eparhiei Lugojului organizează activităţi la o scară mai redusă datorită mai multor factori: distanţele mari dintre unele grupuri parohiale ASTRU, procesul de organizare în parohii şi la nivel eparhial, procesul de formare al responsabililor. Întâlnirile mai dese organizate pentru cunoaşterea reciprocă a tinerilor astrişti din diferitele parohii, ieşirile împreună la reculegerile spirituale, în tabere de vară sau implicarea împreună în campania „Pro-Life” sunt semne ale acestui lung dar serios proces de maturizare a acestei Asociaţii, proces ce sunt convins că va avea sprijinul efectiv şi constant al ACRO.
O Asociaţie tânără ca şi cea din Eparhia noastră are mare nevoie de susţinerea celorlalte asociaţii similare din ţară şi străinătate precum şi de cea a Federaţiei. În momentul când s-a constituit ACRO, s-a dat un semnal foarte important pentru acest apostolat împreună al laicilor de ambele rituri din România şi sunt convins că aderarea la ACRO va însemna un moment fundamental în dezvoltarea ulterioară a ASTRU-lui Eparhial Lugoj.
5. Ce perspective întrevedeţi pe viitor pentru ASTRU Eparhial Lugoj?
Vreau să încep spunând că viitorul este în mâna lui Dumnezeu, motiv pentru care dacă vrem să construim un viitor pentru această Asociaţie trebuie în primul rând să ne încredinţăm cu adevărat misiunea în mâinile Mântuitorului Isus Cristos şi a Preasfintei Sale Mame.
Perspectivele nu pot decât să depindă de entuziasmul constant a tinerilor ce vor dori să împărtăşească acest tip de experienţă, de înţelepciunea asistenţilor spirituali care îi vor sprijini precum şi de realităţile din fiecare parohie în parte.
Cred că priorităţile pentru viitor trebuie să vină plecând de la aşteptările şi exigenţele tinerilor noştri, de la iniţiativele şi întrebările lor. Ar fi absurd să facem planuri care să nu răspundă de fapt adevăratelor aşteptări ale lor. Totuşi ar fi important ca ASTRU să poată să fie propus de către tineri şi în alte parohii, atât din mediul urban cât şi din mediul rural, pentru a putea fi o posibilitate de implicare în apostolat pe întinsul teritoriu al Eparhiei.
6. Ce aţi dori să transmiteţi tinerilor astrişti din Eparhie în această perioadă pascală?
Nu pot decât să le doresc fiecăruia să redescopere împreună cu Isus cel Înviat lumina speranţei, bucuria credinţei şi atotputernicia iubirii. Cristos a învins moartea, a învins tenebrele, a învins umbrele şi ne-a dăruit tuturor posibilitatea de a lupta împotriva fricilor, limitelor şi slăbiciunilor noastre. Fie ca împreună cu Cel Înviat să repornim la drum „trecând pragul speranţei” şi având în suflet cuvintele Mântuitorului: „Nu vă fie frică!”.
Lugoj, 14 aprilie 2009
Raimondo-Mario Rupp