În Duminica a 31-a după Rusalii, 2 decembrie, la Blaj a fost cinstită memoria arhiereilor Bisericii Române Unite care i-au condus destinele din scaunul episcopal al Micii Rome. La iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericirii Sale Arhiepiscopul Major Lucian, în cursul acestui an s-au întreprins lucrări de amenajare şi de înfrumuseţare a Criptei din subsolul Capelei Arhiereilor – situată în preajma Institutului Recunoştinţei, actualul Colegiu Naţional Ion Inocenţiu Micu Klein. În această criptă îşi dorm somnul de veci zece arhierei: Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigorie Maior, Ioan Bob, Ioan Lemeni, Alexandru Sterca Şuluţiu, Ioan Vancea, Victor Mihalyi de Apşa, Vasile Suciu, Alexandru Nicolescu. Celor şapte strămutaţi aici în anii ’40 ai secolului trecut, după demolarea vechii biserici avariate din curtea Castelului Mitropolitan, li s-au alăturat în această toamnă rămăşiţele pământeşti ale lui Alexandru Sterca Şuluţiu, Victor Mihalyi şi Vasile Suciu, totodată, în două urne, aducându-se pământ de la mormântul mitropolitului Atanasie Anghel, din Alba Iulia, cât şi din Cimitirul săracilor din Sighet, din locul unde se presupune că a fost înhumat, într-o groapă comună, episcopul Ioan Suciu, mort în temniţa din Sighet.

Lucrările au constat în refacerea în totalitate a criptei: amplasarea în urne noi a rămăşiţelor pământeşti a celor zece arhierei, reînnoirea firidelor mortuare şi placare acestora cu marmură, închiderea lor cu câte o placă de marmură neagră pe care sunt gravate chipul arhiereului şi principalele date biografice, refacerea întregului spaţiu prin amenajarea aici a unei capele.

Ceremonia a început la orele 10, Preafericirea Sa Lucian fiind întâmpinat la intrarea în capelă de către Pr. vicar mitropolitan Ioan Fărcaş dimpreună cu 8 preoţi blăjeni, călugării augustinieni asumpţionişti şi profesori la Institutul Teologic. Oficiul religios a început cu întemeierea Sfintei Mese a Altarului, prin spălarea acesteia, înmiresmarea ei şi ungere cu sfântul şi marele mir, după ce în piciorul mesei au fost introduse moaşte ale Sfintei martire Victoria dimpreună cu un hrisov spre aducere aminte a zilei. Ierarhul a sfinţit apoi lăcaşul prin ungere cu mir, în formă de cruce, în cele patru laturi, şi prin stropire cu apă sfinţită, după care s-a celebrat Sfânta Liturghie.

În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul a spus: "Cu totul solemnă şi încărcată de semnificaţii este ziua acestei Duminici, celebrată, iată, în Cripta Arhiereilor din oraşul de reşedinţă al Arhiepiscopiei noastre Majore. Am întemeiat o nouă Masă de altar şi am sfinţit acest spaţiu, pe fundalul căruia, în nişe special amenajate, se află rămăşiţele pământeşti a zece arhierei ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, arhierei care au locuit în Blaj şi care, de aici, au cârmuit cu înţelepciune şi cu har turma credincioşilor uniţi de pretutindeni. Totodată, am acceptat ca locul acesta în care, de acum înainte, se pot celebra sfintele noastre slujbe în anumite zile ale anului, să aibă un hram: "Naşterea Maicii Domnului". De ce? Pentru că biserica de sus are hramul "Adormirea Maicii Domnului". Iată că Preacurata Fecioară Maria, aşa precum patronează şi cuprinde întregul an liturgic bisericesc, an care începe cu sărbătoarea Naşterii ei (8 septembrie) şi se încheie cu sărbătoarea Adormirii ei (15 august), tot aşa să cuprindă şi să ocrotească Biserica noastră, cu tot trecutul ei, cu prezentul şi cu viitorul, pentru a-şi putea îndeplini cu sfinţenie, în speranţă şi răbdare, misiunea pe care Isus Domnul i-a încredinţat-o în sânul acestui neam.

Aflându-ne în faţa rămăşiţelor pământeşti a zece arhierei ai Bisericii Blajului, a ţărânei aduse de pe mormântul artizanului Sfintei noastre Uniri cu Biserica Romei, mitropolitul Atanasie Anghel de la Alba Iulia şi a ţărânei de pe locul unde se presupune că este groapa comună în care a fost aruncat trupul episcopului arhanghel, Ioan Suciu, din Cimitirul săracilor din Sighet, nu putem sta comozi şi nepăsători. Aceşti doisprezece episcopi de aici, dimpreună cu cei doi din Catedrala "Sfânta Treime", episcopul Inocenţiu Micu şi arhiepiscopul-cardinal Alexandru Todea, se constituie într-un cor ce cântă mereu, în acorduri cereşti, un mesaj ce trebuie să ajungă la inimile şi la minţile noastre: Doamne, vrem ca poporul nostru binecredincios să vadă!"

Înaltul Ierarh a subliniat apoi multipla semnificaţie a zilei: "Providenţial poate, această frumoasă duminică a consacrării Criptei arhiereilor blăjeni s-a nimerit nu doar lângă Ziua Naţională a poporului nostru, cât şi lângă ziua emiterii Decretului din 1 decembrie 1948, decret ce desfiinţa Biserica noastră, deschizându-i drumul Crucii, aşa cum, expresiv, este exprimat în aceste staţiuni, sculpturi în lemn, prinse pe pereţii Criptei. Nu cred că putem celebra mai demn Ziua noastră naţională, precum şi ziua începerii Calvarului Bisericii noastre, decât aflându-ne astăzi aici, cinstindu-i pe aceşti corifei, eroi şi mărturisitori."

În încheierea ceremoniei s-a celebrat un parastas întru pomenirea arhiereilor înaintaşi, după care, fiind în timpul Postului Crăciunului, corul studenţilor teologi a cântat câteva colinde.

Alexandru Petărlecean

img624