Timpul bucuriei, Sărbătoarea Învierii Domnului, cea mai veche și mai importantă sărbătoare creștină, a fost întâmpinată în toate bisericile și mănăstirile de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla prin cântări despre biruința vieții și prin lumini aprinse, în răsunetul cântării de învingere: „Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”

Pe b-dul Eroilor din Cluj-Napoca, în fața Catedralei „Schimbarea la Față”, sâmbătă seara, în 30 aprilie 2016, după ce au primit lumina de la Ierarhul de Cluj-Gherla, sute de credincioși au purtat lumânările aprinse în jurul bisericii cântând „Hristos a Înviat!” Intrând apoi în catedrala luminată, credincioșii au participat la Utrenia Învierii celebrată de Episcopul eparhial, PS Florentin, împreună cu numeroși preoți. În strană au fost prezenți, la fel ca pe parcursul Postului Mare, studenții Seminarului Teologic Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj. Ei au împărtășit credincioșilor care au ales să participe la programul liturgic din Catedrală, frumusețea și profunzimea celebrărilor ritului bizantin – culminând cu Denia Evangheliilor Patimilor Domnului nostru Isus Hristos și apoi cu Slujba Prohodului – punerea în mormânt a Mântuitorului – urmată de bucuria Utreniei Învierii.

imagine

La momentul rânduit din Slujba Utreniei Învierii, vestea bucuriei a răsunat prin lectura Cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur: „De este cineva binecredincios și iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest praznic frumos și luminat. (…). Intrați toți în bucuria Domnului nostru; și cei dintâi și cei de-al doilea luați plata. Bogații și săracii, împreună bucurați-vă. Cei care v-ați înfrânat și cei leneși, cinstiți ziua. Cei care ați postit și cei care n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Vițelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustați toți din ospățul credinței; împărtășiți-vă toți din bogăția bunătății. Nimeni să nu se plângă de sărăcie, pentru că s-a arătat împărăția cea pentru toți. (…). Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Înviat-a Hristos și tu ai fost nimicit. S-a sculat Hristos și au căzut demonii; a înviat Hristos și se bucură îngerii; a înviat Hristos și viața veșnică stăpânește; a înviat Hristos și nici un mort nu este în groapă, căci Hristos, sculându-Se din morți, începătură învierii celor adormiți S-a făcut. A Lui este slava și stăpânirea în vecii vecilor”.

A urmat cuvântul de învățătură al Preasfinției Sale Florentin, care a pornit de la semnificația termenului «Paști»: „Suntem în ziua luminată a Paștilor Domnului. Cuvântul «Paști», înseamnă «trecere» – Paștile, sărbătoarea dintâi a iudeilor, era în amintirea momentului în care poporul lui Dumnezeu a trecut de pe o parte pe cealaltă a Mării Roșii. Totodată, acest eveniment a rămas în memoria poporului iudaic, ca eliberarea din robia Egiptului. Pentru noi, creștinii, cei care am trecut prin apele morții întru numele lui Hristos, primind Botezul prin Preasfânta Treime, sărbătoarea de astăzi pe care o numim Paști, are un cu totul alt semnificant: și anume este tot o trecere de pe un mal pe celălalt, de pe malul morții spre malul vieții, este tot o eliberare dintr-o robie, dar este vorba de trecerea și eliberarea întregului neam omenesc din robia morții păcatului. Bucuria noastră este tocmai pentru că, acel curs al vieții noastre de la naștere spre moarte s-a schimbat prin Învierea lui Hristos, prin trecerea lui Hristos în viața pământească. De acum, noi creștinii, nu mai mergem spre moarte, ci prin moarte spre viață. Trecerea lui Hristos în viața pământească timp de 33 de ani a lăsat urma luminoasă a Mântuirii, a Învierii, a eliberării din moartea păcatului. Este urma pe care trebuie să o cunoaștem și să înțelegem că trecerea lui Hristos, inevitabil, a lăsat urme și în viața noastră, oricât de credincioși sau de necredincioși am fi.

imagine

Hristos și-a împlinit misiunea, ne-a trecut de pe un mal pe celălalt, ne-a eliberat din moartea păcatului. Așa cum frumos cântă imnografia Utreniei Învierii, noi am simbolizat în aceste zile comuniunea cu Hristos: «ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, dar astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai Înviat din morți; m-am răstignit ieri împreună, Însuți împreună mă primește, Mântuitorule, întru Împărăția Ta». În aceste săptămâni ale Postului Mare, am parcurs drumul Patimilor împreună cu Hristos, am asistat la răstignirea lui și am rămas în fața Crucii, cu Hristos, dar nu indiferenți pentru că acolo sunt și păcatele noastre. El a murit și pentru noi, El a murit în locul nostru. Apoi, am rămas în fața mormântului – acel întuneric în care sunt și păcatele noastre. De aceea, în virtutea aceleiași comuniuni, astăzi putem învia cu El, putem învia cu Hristos dacă recunoaștem urmele trecerii Lui prin viața noastră.

Sunt Paştile, trecerea Domnului care a lăsat o urmă în lume, a lăsat o urmă în sufletele noastre. Ne putem întreba, acum, la ceasul sărbătorii: oare noi, acești trecători pe pământ, ce urmă am lăsat după noi în acești ani? Hristos ne-a lăsat urma Învierii, ne-a lăsat mirosul parfumat al iubirii milostive a Tatălui; dar noi, ce urme am lăsat în suflete, ce parfum spiritual am lăsat în urma noastră? E ceasul să ne întrebăm acum, la sărbătoare și să înviem cu Hristos, să nu rămânem pe cruce, sau în mormânt, sau doar cu giulgiurile în mână și să ne ridicăm privirea spre Cel Înviat și să înviem și noi din păcat!” La încheierea celebrării de sărbătoare, după miezul nopții, s-au împărțit Paștile – pâinea și vinul sfințite. Purtând în suflete bucuria propriei învieri din moartea păcatelor și lumina izvorâtă din Cel Înviat cu adevărat, credincioșii s-au reîntors în casele și familiile lor, unde au dus vestea biruinței vieții și a întâlnirii cu Isus Înviat, al cărui glas răsună și azi: „Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Mt 28,20).

imagine