Enciclopedia virtuală a Banatului, Banaterra, a oferit celor interesaţi de tot ce e nou dar mai ales vechi în Banat o nouă sesiune de comunicare. Mai multe dintre lucrările propuse au vizat comunitățile catolice de aici.
Proiectul Banaterra, avându-l ca iniţiator pe publicistul şi scriitorul Duşan Baiski, a ajuns, în anii de când există (din 2006, aşadar de cinci ani) un punct de referinţă pentru cel care doreşte să se informeze în legătură cu viaţa bănăţenilor de ieri şi de azi, sub toate aspectele sale. Scopurile declarate ale Proiectului Banaterra sunt facilitarea apropierii dintre oameni, dintre exponenţii etniilor care trăiesc în Banat, cunoaşterea istoriei şi culturii fiecărei naţionalităţi în parte, reducerea asperităţilor mai mari sau mai mici existente în prezent, aducerea la lumină a tot ceea ce este mai reprezentativ pentru fiecare etnie în parte, a face cunoscute lumii acele elemente care au permis în Banat armonia interetnică, salvarea de la uitare a tuturor valorilor spirituale, prin repunerea în circuit a documentelor, imaginilor, cărţilor etc. care, altfel, nu ar beneficia de publicitate şi nu ar ajunge la cunoştinţa opiniei publice, cunoaşterea anumitor lucruri din puncte de vedere diferite, favorizarea prin cunoaştere a diferitelor domenii de activitate în zona Europei de Sud-Est, relansarea turismului în Banatul istoric, revitalizarea legăturilor între creatori.
Pentru a îşi atinge şi mai bine scopurile propuse, Proiectul Banaterra oferă şi o sesiune de comunicări celor interesaţi de valorile promovate de această enciclopedie virtuală, sesiune care a ajuns în acest sfârşit de an la a cincea ediţie (sau chiar la a şaptea, dacă luăm în considerare şi ediţiile ţinute în afara Timişoarei, şi anume la Glimboca şi la Reşiţa).
Pe programul sesiunii, care a avut loc în Timişoara, sâmbătă, în 26 noiembrie 2011, au figurat următoarele lucrări: Dorel Micle, Liviu Măruia, Claudiu Toma – “ArheoGIS, portalul cartografic al siturilor din lista monumentelor istorice din judeţul Timiş – Secţiunea arheologie”, Sorin Forțiu – “Tibiskos-ul ptolemeic = râul Tisza ori Timiș? Ori amândouă!”, Claudiu Călin – “Pater Paulus (Anton) Weinschrott SDS, preot catolic bănăţean, mort în temniţele comunismului. Scurtă biografie”, Duşan Baiski – “Emigranți cenăzeni în S.U.A., Sergiu Soica – Elite din „eșalonul doi“ ale Bisericii Greco-Catolice din Banat în perioada comunistă”, Ramona Băluțescu – “Imagine şi identitate în Biserica Greco-Catolică din Banat, de după împărtăşania IPSS Corneanu la greco-catolici”, Gheorghe Moldovan – “În anul 1900, la Timișoara se edita prima carte de logopedie din România”, Milan Ilin – “Al II-lea Congres al Asociației Generale a Inginerilor din România la Timișoara – 1922 și conferințele din 1948 în insigne”, Ioan Haţegan – prezentarea volumului „Istoria Timişoarei – manual opţional” – ediția a 2-a, de Ioan Haţegan şi Cornel Petroman.
În cadrul acestei sesiuni de comunicări istoricul şi teologul drd. Sergiu Soica a prezentat lucrarea „Elite din „eșalonul doi“ ale Bisericii Greco-Catolice din Banat în perioada comunistă”. Această prezentare a pornit de la cuvântul „elită”, care are şi o conotaţie teologică, sensul primordial al termenului fiind cel moral. Vorbitorul a arătat că, etimologic, el provine din limba franceză: „Dicţionarul explicativ francez Larousse îl defineşte astfel: 1 „ceea ce este cel mai bun”; 2. „ceea ce se distinge” (prin trăsături morale pozitive). În ambele cazuri se face trimitere la sensul etico-moral al termenului. În vocabularul teologic creştin cuvântul „elită” a primit şi o conotaţie ecleziastică, cu trimitere la ierarhia bisericească, uzuale fiind expresiile „ales”, „vrednic”, „distins”, „deosebit” etc”.
Sergiu Soica a amintit că Biserica Greco-Catolică din Banat, în cei 42 de ani de comunism, a avut elite remarcabile cu am ar fi episcopul dr. Ioan Bălan, arhiepiscopul Ioan Ploscaru, canonici precum Nicolae Brînzeu, Iosif Vezoc şi alţii. Pe lângă aceste personalităţi ale Bisericii Greco-Catolice au fost prezentate la acest simpozion alte persoane, „elite”, mai puţin cunoscute din această perioadă, cum ar fi: vicarul greco-catolic al oraşului Timişoara, dr. Iuliu Raţiu, preoţii Vasile Borda, Dumitru Sălăjan, Tiut, Bele, Vasile Albu, Ştefan Bălan. Prin prezentarea acestor elite, oarecum uitate undeva prin istorie, dar evocate la acest simpozion, au fost observate activitatea şi rolul Bisericii Greco-Catolice din Banat, în perioada comunistă.
O continuare binevenită în discuţia despre rolul şi locul Bisericii Greco-Catolice din Banat a venit prin prezentarea făcută de ziarista Ramona Băluţescu, de la Oradea Press. În cadrul lucrării “Imagine şi identitate în Biserica Greco-Catolică din Banat, de după împărtăşania IPSS Corneanu la greco-catolici”, vorbitoarea a prezentat concluziile sale de ziarist care, din vara anului 2008 (când mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, s-a împărtăşit într-o biserică greco-catolică, stârnind vii reacţii atât în tabăra ortodocşilor cât şi în lumea catolică), a urmărit îndeaproape evoluţia comunităţilor greco-catolice româneşti din ţară şi din străinătate.
Teza Ramonei Băluţescu a fost că râurile de cerneală tipografică ce au curs atunci, în 2008, când toţi cei interesaţi de culte se întrebau despre gestul IPSS Corneanu şi despre greco-catolici, s-au constituit într-un bun exerciţiu de imagine pentru uniţii din Banat, persoanele care au atribuţii în domeniul acesta aflate în jurul episcopului greco-catolic Alexandru Mesian, din Lugoj, plusând şi mai mult în ceea ce priveşte mărturiile scrise precum şi fotografiile şi înregistrările video de la evenimentele eparhiei. Au fost prezentate publicaţiile eparhiei şi evoluţia lor, felul în care se face acum prezentarea evenimentelor din eparhie şi canalele de comunicare folosite cel mai des de angajaţii şi apropiaţii eparhiei pentru a vorbi despre munca lor, momentele cele mai importante ale Bisericii Greco-Catolice din Banat din ultimii trei ani si jumătate. A fost evidenţiată în mod special activitatea arhivarului eparhiei, teologul Raimondo Mario Rupp, care, pe lângă că se ocupă şi de portalul tinerilor greco-catolici din eparhie şi de publicaţia Magnificat, este prezent şi la multe dintre evenimentele importante ale eparhiei, redactând ştiri, construind arhive de poze şi înregistrări video şi audio.
Aşadar, şi în acest an Sesiunea de comunicări Banaterra a fost o bună tribună pentru a se vorbi şi despre comunităţile catolice din Banat, atât cele din trecut cât şi cele din zilele de ieri şi de azi.
Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj
