În perioada 24-25 septembrie s-a desfăşurat la Oradea a cincea ediţie a simpozionului Şcoala Ardeleană. Acest eveniment este rodul colaborării între Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea, Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, Asociaţia Cercetătorilor Istoriei Bisericii Greco-Catolice, Asociaţia Episcop Vasile Aftenie, Primăria Municipiului Oradea, Muzeul Literaturii Române şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea în calitate de gazdă.

Programul a debutat vineri, 24 septembrie, de la orele 16,00 cu vernisarea expoziţiei „Şcoala Ardeleană”. Expoziţia a fost concepută de către specialiştii Bibliotecii Academiei Române şi ai Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, a cuprins între altele fotocopii după manuscrisele corifeilor şcolii ardelene şi aspecte esenţiale privind iluminismul şi a fost prezentată de către dr. Ciprian Ghişa cercetător în cadrul Bibliotecii Academiei. A urmat apoi cuvântul Preasfinţitului Virgil Bercea care s-a referit la implicarea Bisericii noastre în sprijinirea cercetărilor privind Şcoala Ardeleană şi necesitatea ca aceste cercetări să fie dezvoltate. Au mai luat cuvântul prof. Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai care în calitate de gazdă a evidenţiat parteneriatul cultural care este în derulare între Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi instituţia pe care o coordonează. Au fost susţinute trei lucrări de extrem de apreciate: prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, – Lăcaşuri de cult româneşti în Bihorul veacului al XVIII-lea. Despre iniţiativele ctitoriceşti, prof. univ. dr. Ioan Horga, Universitatea din Oradea, Şcoala Ardeleană, în contextul Luminilor din Europa Centrală şi de Est, conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Preocupări omiletice la începutul secolului XIX: cazul lui Teodor Pop. După prezentarea celor trei lucrări, simpozionul a continuat cu lansarea unei cărţi deosebite: Povestea Ţiganiadei scrisă de Traian Ştef. Prezentarea a fost realizată de către prof. dr. Liana Cozea. Au mai fost prezentate volumul IV al seriei Şcoala Ardeleană, precum şi următoarele cărţi editate de Galaxia Gutenberg: Ioan Chindriş şi Niculina Iacob, Samuil Micu in mărturii antologice; Ioan Rusu, Scrieri; Ioan Marginai, Stihuri din Sâanta Scriptură pentru multe lucruri. Prima concordanţă biblică românească; Tiberiu Toader, Revista înţelepciunii Blajului CULTURA CREŞTINĂ 1911-1926; 1936-1944.

A doua zi, sâmbătă, simpozionul a continuat cu susţinerea unor lucrări interesante axate pe două secţiuni: istoria culturii româneşti în epoca modernă şi istoria Bisericii româneşti în perioada modernă: artă şi istorie ecleziastică. Moderator a fost dl. conf. univ. dr. Daniel Dumitran. Amintim aici câteva dintre titluri: lect. dr. Ioan Tîmbuş, (Universitatea de Nord, Baia-Mare) – Opere ale corifeilor Şcolii Ardelene utilizate ca repere bibliografice de Zenovie Pâclişanu în „Istoria Bisericii Române Unite”, Felicia Barbos (Colegiul Avram Iancu Cluj-Napoca) – Integrarea textului Cântării Cântărilor în literatura română, drd. Lucian Turcu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) – Petru Bran şi Biserica Unită din Sătmar în a doua jumătate a veacului XIX, prof. dr. Cornel Tatai Baltă (Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia) – Din relaţiile de colaborare a tipografiei de la Braşov cu cea de la Buda, drd. Irina Iliescu (Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia) – „Dansul dimpreună”: reprezentările horei în iconografia de tradiţie bizantină, între sacru şi profan (sec. XVI-XVIII), Anca Elisabeta Tatay (Biblioteca Academiei Cluj) – Gravura de la Buda între tradiţie şi inovaţie, Sever Cristian Oancea (Universitatea din Frankfurt, Germania) – Mişcarea catolică din Bistriţa secolului XVIII: „Contrareformă” sau „Modernizare”?, drd. Sergiu Soica (Biblioteca Comloşu Mare) – Structura Episcopiei Greco-catolice de Lugoj, dr. Silviu Sana (Biblioteca Judeteana „Gheorghe Sincai” Bihor) – Eparhia Română Unită de Oradea-Mare. Repere teritorial-administrative şi geografice (1850-1900), dr. Ioana Bonda (Universitatea Babeş-Bolyai) – Între formare şi devenire. Canonicii arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş în a doua jumătate a sec. XIX, drd. Octavian Frinc (Universitatea Babeş-Bolyai) – „Manualu de dreptu basericescu” – un tratat modern de drept canonic în Biserica Română Unită, dr. Ciprian Ghişa (Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca) – Mănăstirea de la Nicula la jumătatea sec. XIX, drd. Lavinia Buda (Universitatea Babeş-Bolyai) – Consideraţii asupra activităţii Reuniunilor Mariane din Episcopia Greco-Catolică de Oradea în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Toate lucrările susţinute în cadrul acestui simpozion urmează să fie publicate în volumul V al seriei Şcoala Ardeleană.

Biroul de presă al Episcopiei de Oradea

imagine

imagine

imagine