În perioada 3-7 martie 2009, studenţii Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea, au avut parte de exerciţiile spirituale anuale, ce s-au desfăşurat în biserica greco-catolică din localitatea Haieu. Am fost primiţi cu căldură de către comunitatea parohială păstorită de pr. Vasile Pâncotan şi pr. Călin Duşe, oferindu-ni-se condiţii prielnice pentru a putea avea o reculegere rodnică. Predicatorul, care a avut rolul de a semăna Cuvântul Domnului în inimile noastre, a fost pr. Călin Bot, rectorul Seminarului Teologic Greco-Catolic din Cluj.
Introducerea a avut loc vineri, 3 martie, în cursul serii, iar părintele Călin a ţinut să ne amintească parabola semănătorului care seamănă sămânţa, şi fie că acesta doarme sau stă treaz, bobul creşte fără ca semănătorul să observe acest lucru. Parabola scoate în evidenţă libertatea în care Dumnezeu ne-a creat, libertate în care El lasă să ne dezvoltăm, aşteptând doar să vadă produsul finit. Sub semnul acestei libertăţi s-au desfăşurat şi momentele de revitalizare spirituală din acest an.
Temele meditaţiilor propuse de pr. Călin au avut un caracter progresiv, de la descoperirea intervenţiei lui Dumnezeu în viaţa noastră, până la încercarea noastră de intrare în viaţa divină; de la punctele în care Dumnezeu ne-a intersectat viaţa, spre punctele în care noi vrem să ne intersectăm viaţa cu voinţa lui Dumnezeu, de la simpla descoperire a lui Dumnezeu în noi, înspre devenirea noastră ca preoţi ai Dumnezeului Celui viu. Amintim dintre subiectele subiectelor propuse: „Spiritualitatea la izvoare” (abordând regăsirea principalelor momente în care am simţit intervenţia divină în viaţa noastră); „Cine este Dumnezeu pentru mine” (o expunere personală de raportare la divinitate, cu scopul de a ne da curajul de a mărturisi simplu şi hotărât credinţa noastră în faţa celorlalţi); „Iuda – un model de vocaţie ratată” (meditaţie menită a ne face conştienţi de incompatibilitatea dintre dorinţa de avuţie şi slujirea altarului).
Pe lângă acest program de meditaţii comune, urmate de meditaţii personale, programul liturgic a cuprins Sfânta Liturghie, ora a IX-a, acatistul Maicii Domnul, utrenia, vecernia, binecuvântarea euharistică. La aceste momente au participat şi credincioşii din parohia localităţii Haieu, care s-au declarat foarte edificaţi de această experienţă de comuniune, lansându-ne invitaţia de a veni anual în parohia lor pentru a ţine exerciţiile spirituale.
Din perspectivă personală pot mărturisi că aceste exerciţii spirituale susţinute anual ca o perioadă de pregătire a sufletului pentru sărbătoarea Învierii Domnului, au un rol fundamental în a interioriza mai mult şi mai profund aspecte din viaţa lui Isus, care ating inimile celor dornici de comuniune cu El.
Faptul că se păstrează tăcerea pe tot parcursul exerciţiilor este benefic pentru că, într-o lume atât de tulburată din punct de vedere fonic, un moment de linişte este o mângâiere pentru suflet, iar pentru mine personal a constituit un bun prilej de a vedea mai clar unde mă situez în parcursul meu spiritual, ţinând cont de semnele pe care Dumnezeu le revelează prin Sfânta Scriptură.
Momentele de rugăciune sunt trăite în reculegere, iar în sine, tăcerea devine moment de rugăciune. În aceste spaţii de silenţiu, raportul cu ceilalţi trece la un alt nivel, astfel că un simplu zâmbet pe faţa unui coleg descoperă mai mult decât ar putea dezvălui o discuţie nesfârşită, o strângere de mână scoate în evidenţă mai multă grijă şi prietenie decât ar putea expune un lung tratat despre amiciţie sau despre relaţionare inter-umană. Importanţa celui de lângă tine creşte odată ce pătrunzi mai mult în tine şi vezi cât eşti de puţin valoros în comparaţie cu Domnul şi cât sunt ei de valoroşi pentru El, care a murit pe cruce pentru prietenii săi. Din perspectiva lui Isus iubirea se manifestă prin renunţarea la viaţă în favoarea vieţii prietenilor Lui, iar această perspectivă ar trebui să ne-o asumăm şi noi când ne gândim la cei pe care îi numim prieteni.
Fie ca Domnul să ne ajute tuturor să putem împrumuta această optică a iubirii şi să încercăm să ne oferim viaţa în mâinile Lui, pentru o câştiga.
Iulian Bogluţ şi Alex Petricaş
anul II – teologie pastorală
