Familia orionină din Oradea nu uită să serbeze zilele importante care au dat naştere acestei comunităţi. Astfel, în 15 mai 2012, de Ziua Mondială a Familiei, s-a sărbătorit acel prim nucleu şi cel mai important al societăţii, atât din punct de vedere spiritual, cât şi social, implicând în activităţile specifice dedicate acestei zile elevi, profesori şi părinţi, subliniindu-se importanţa iubirii, credinţei şi a speranţei în cadrul unei familii. A doua zi, un nou eveniment deosebit a fost sărbătorirea patronului spiritual al liceului, Don Luigi Orione, care a fost canonizat de către Papa Ioan Paul al II-lea pe 16 mai 2004. Sărbătoarea a început cu o Liturghie greco-catolică care a fost celebrată de Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcop de Oradea, împreună cu mai mulţi preoţi sosiţi la frumoasa biserică din cartierul Ioşia-Nord, din dorinţa de a fi alături de orionini la acest moment festiv.
În scurta predică, Preasfinţia Sa a vorbit pe marginea pericopei evanghelice a zilei, şi anume despre înmulţirea pâinilor, acea minune săvârşită de Isus pe care şi noi trebuie să o săvârşim fiecare dintre noi. În ce mod? Mărturisind pe Cristos prin însăşi viaţa noastră, pe care, dacă o predăm în mâinile lui Dumnezeu, putem deveni acea pâine care se înmulţeşte, ducând bucuria Adevărului la toţi cei care sunt în jurul nostru. Acest lucru l-au făcut sfinţii, inclusiv Don Orione, care prin faptele de iubire către aproapele s-au desăvârşit în Domnul. Pr. vicar Florian Gui a mulţumit în primul rând Preasfinţiei Sale pentru prezenţa în familia orionină, mai ales că, din nou, cu toţii împreună, au reînnoit rugăciunile pentru toate familiile pământeşti şi spirituale, cerând îndurarea divină asupra tuturor. După Liturghie, pr. Mihai Fechetă, responsabilul Centrului din Oradea, a invitat pe toţi cei prezenţi în sala de sport. În primele minute, părintele a mulţumit doamnei Elisabeta Georgescu-Bora pentru frumosul tablou pictat cu chipul Sf. Luigi Orione, care va fi expus în Liceul Don Orione. A urmat o masă bogată, pregătită de mămicile copiilor de la Oratoriu şi Cercetaşi.
În continuare, dl. manager Martin Miheller, într-un dialog interactiv cu elevii şi părinţii lor, a evocat câteva dintre cele mai importante repere şi valori ale sfântului sărbătorit. „Întotdeauna, când este ziua de naştere a cuiva drag, încercăm să îl bucurăm nespus. Ce putem face să îl bucurăm pe Don Orione? Punând în practică, fiecare dintre noi, acele valori care l-au făcut sfânt”. Şi ca întotdeauna, prima este iubirea. Acea iubire altruistă, concretă, smerită, răbdătoare, care izvorăşte din relaţia personală cu Dumnezeu şi care trebuie să se răsfrângă asupra tuturor, chiar dacă uneori nu este uşor să îl iubeşti pe cel de lângă tine. O altă valoare este unitatea; în primul rând cu Dumnezeu şi Preasfânta Fecioară. Apoi unitate cu preoţii şi între grupuri, cu cei din jurul nostru indiferent de etnie, religie sau stare materială. Familia a fost evocată ca fiind cea de-a treia valoare. Ea trebuie condusă cu fermitate şi încredere în Dumnezeu. Acea familie care va avea mereu o mână întinsă spre cei aflaţi în nevoi, care prin respectul, slujirea, ajutorul reciproc se vor îndrepta împreună în iubire şi unitate spre fericirea veşnică oferită de Dumnezeu.
S-a vorbit şi despre carisma centrelor orionine, care se desăvârşeşte prin slujire pentru Isus, întâlnit în fiecare om şi printre cei săraci, bolnavi, sau cei aflaţi în situaţii defavorizate. Astfel, ţelul principal să fie acela de a îndeplini voinţa divină în mântuirea propriului suflet şi al altora. Dl. manager a încheiat cu motoul Sfântului Don Orione: „Să facem binele întotdeauna. Binele tuturor, răul niciodată nimănui”. După acest dialog profund, din care cu toţii am avut de învăţat, dl. director Alexandru Stoica ne-a spus că a venit şi timpul distracţiei. Animatorii de la Oratoriu, împreună cu cei de la Cercetaşi, au antrenat toată sala la activitatea comună a tuturor grupurilor din centru. Astfel, toţi cei prezenţi, preoţi, elevi, părinţi, bunici şi invitaţi, au cântat împreună, au dansat, inclusiv dansul pinguinului, al cărei capăt s-a îndreptat către cutiile cu îngheţată, primite în uralele copiilor.
Ca idee de încheiere, care trebuie menţionată şi care frapează pe un străin prezent la o asemenea festivitate, este atmosfera nemaiîntâlnită în nici o şcoală din oraş. De la seriozitate şi profunzime în păstrarea adevăratelor valori, până la capacitatea de a se distra în mod sănătos, toată paleta este acoperită în modul cel mai firesc. Iar atunci când vezi pe părintele vicar şi pe cel paroh dansând împreună cu copiii, pe părinţi stând de vorbă cu profesorii şi directorii, pe elevii mai mici fugind în braţele doamnelor educatoare şi învăţătoare, iar cei mai mari având grijă de cei mai mici, ca toţi să se simtă bine, nu se poate să nu observi că este prezent spiritul autentic creştin, pe care, cu siguranţă, patronul spiritual al Liceului Don Orione îl mijloceşte din ceruri pentru copiii de pe pământ.
via EGCO.ro
