Iubiți Frați și Surori,
Dragi Membri ai Asociației Generale a Românilor Uniți cu Roma, Greco-Catolici!
Din partea Comitetului Director al AGRU Național, cu acceptul și completările Pr. Vicar Angelo Pop, Spiritualul Asociației noastre, și prin amabilitatea Președinților AGRU Eparhiali, vă rog primiți mesajul nostru de Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, patronii noștri spirituali.
Dragi Agriști,
Într-o recentă vizită la Paris, din dorința de a explora posibilitatea înființării unei filiale AGRU în ”orașul luminilor” (al rațiunii care se crede autosuficientă, împingând din păcate practicarea credinței spre o margine care înstrăinează), astfel încât să cunoaștem și să participăm la bucuriile și greutățile fraților noștri de acolo, păstoriți de peste 70 de ani cu har, jertfă și dedicare de către Misiunea Greco-Catolică din strada Ribera de un șir neîntrerupt de preoți ai Bisericii noastre, am avut curiozitatea de a întreba: ”Știți ce este AGRU?” …
Răspunsul unui sătmărean șugubăț: ”Este ceva legat de AGRICULTURĂ, nu-i așa?”, m-a făcut să zâmbesc pentru moment dar m-a și pus serios pe gânduri, pentru că realitatea asemănării acronimului Asociației noastre cu cea mai veche preocupare a omului (după ce acesta a trecut de la viața nomadă la cea sedentară), este de netăgăduit. Aproape m-am surprins mirat, că nu am văzut această asemănare, până acum!
Mulțumind, mi-am adus aminte de profesoara noastră de limba latină, care ne-a explicat originile „pelerinei” – mantaua de ploaie, de frig, de vreme rea … care stătea cu rost protector pe umerii ”pelerinului”, aflat în ”pelerinaj”, adică într-un parcurs fizic și spiritual spre un loc sfânt: act de credință și testare a voinței fizice, timp dedicat cu speranța unei împliniri sufletești. Etimologic, limba latină a generat acest termen prin alăturarea prepoziției ”per” (pe) substantivului ”ager/agri/agros” (pământ, ogor, țarină) voind să arate că pelerinii mergeau pe jos, pe pământ, pe arătură anevoiasă … per-agros – peregrin – pelegrin – pelerin sunt în filiație directă.
Agriștii au ca obiect al muncii lor – benevole – munca de cultivare a spiritului creștin catolic, pe ogorul reprezentat de societatea contemporană. Divizată din princina rațiunii (ratio) care și-a uitat rolul de vizitiu prudent pentru omul modern, aceasta pare că a lăsat din mână hățurile puterii conștiente (potens) și ale nobilității de ținută (nobilitas), dacă nu cumva au fost suspendate deliberat pe termen nelimitat, din cauza luptelor imorale pentru câștigul vremelnic.
Laicatul greco-catolic din România are, din 1929 la Cluj și 1931 la București, un statut sănătos al unei organizații proprii, care poartă și propune în lumea românească din țară și de peste hotare un mod de a fi creștin, adică o trăire a spiritului evanghelic în viața de zi cu zi.
Recunoaștem că misiunea noastră nu e una ușoară – pentru că drumul pe care mergem e acoperit de urzici care ne ard, de scaieți care ne zgârie … dar dacă ar fi ușor, ce merit am avea? Și iarăși, dacă ne vom socoti nouă meritele, am pierde din vedere Adevărul care este ținta drumului nostru. Ne ajută în păstrarea optimismului și a măsurii, o comparație lucidă a condițiilor libertății noastre de azi, cu momentele în care Biserica noastră a stat de partea dreptății în fața judecății istoriei.
Rolul și rostul greco-catolicilor români în contemporaneitate este o pagină care se scrie și prin contribuția agriștilor, mai ales atunci când Biserica noastră se află în greutăți. Exemple sunt multe și astăzi, dar preferăm – pentru extraordinara valoare documentară și pentru coincidența deloc întâmplătoare a datei: 29 Iunie 1949 (!) – să alegem unul din trecut, ”din exil și fericită robie”, pentru a medita asupra rostului laicilor în Biserică. Ne-a fost adus la cunoștință de o credincioasă octagenară din București. Medicul Victor Gherman, avea în anul 1949 funcția de inspector sanitar, ducând alimente și medicamente dar mai ales alinare sufletească Episcopilor și preoților noștri martiri, în perioada detenției de la Căldărușani. Un exemplu de laic care și-a asumat mărturisirea credinței prin transmiterea mesajelor clandestine dincolo de zidurile mănăstirii transformată în temniță …
Iubirea față de Episcopii noștri să vă însoțească pașii pe ogorul vieților voastre de zi cu zi, și trăiți-vă viețile astfel încât … să meritați iubirea Lor!
București, 29 Iunie 2016
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Preluare de pe site-ul www.agru.ro
