Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, este format doar și numai din Episcopii hirotoniți ai acestei Biserici.
Canonul 102 Codex Canonum Ecclesiarum Orientalum (CCEO) explică compoziția Sinodului Episcopilor astfel:
§ 1. La Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale trebuie convocaţi toţi şi numai Episcopii hirotoniţi ai aceleiaşi Biserici, oriunde ar fi constituiţi, excluşi fiind cei despre care se referă can. 953, § 1, sau cei ce sunt pedepsiţi cu pedepse canonice conform cann. 1433 şi 1434.
§ 2. În ceea ce-i priveşte pe Episcopii eparhiali, constituiţi în afara limitelor Bisericii patriarhale, precum şi pe Episcopii titulari, dreptul particular poate restrânge votul lor deliberativ, rămânând însă în vigoare canoanele referitoare la alegerea Patriarhului, a Episcopilor şi a candidaţilor la funcţii, despre care se tratează în can. 149.
§ 3. Patriarhul, pentru rezolvarea unor anumite treburi, poate invita, conform dreptului particular sau cu consimţământul Sinodului permanent, alte persoane, mai ales experţi şi Ierarhi care nu sunt Episcopi, şi care îşi vor manifesta opiniile Episcopilor reuniţi în Sinod, rămânând neschimbat can. 66, § 2.
În același spirit, Statutul Sinodului Episcopilor precizează referitor la acest aspect, unele detalii la art. 7-10:
Art. 7. Sinodul Episcopilor este alcătuit din toţi Episcopii hirotoniţi ai Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, oriunde ar fi constituiţi aceştia, excluşi fiind cei la care se referă can. 953, § 1, sau cei ce sunt pedepsiţi cu pedepse canonice conform cann. 1433 şi 1434.
Art. 8. Pentru tratarea anumitor probleme, Arhiepiscopul Major din proprie iniţiativă, sau la cererea Episcopilor, prezentată în scris, poate să invite la Sinod, Ierarhi care nu sunt Episcopi, experţi sau alte persoane cu scopul de a-şi expune părerile în limitele propriilor competenţe.
Art. 9. Arhiepiscopul Major este Preşedintele Sinodului Episcopilor.
Art. 10. Ordinea de precedenţă, şi locul ocupat în Sinodul Episcopilor, este dat de demnitatea Scaunului Episcopal, ţinând cont de înfiinţarea acestora, astfel: Arhieparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş; Eparhia de Oradea (1777); Eparhia de Lugoj (1853); Eparhia de Cluj-Gherla (1853); Eparhia de Maramureş (1930); Eparhia Saint George de Canton – Ohio, SUA (1987).
După desfășurărea lucrărilor Sinodului Electoral din 20 iunie 2007, și alegerea a doi noi Episcopi, componența Sinodului Episcopilor BRU este actualmente următoarea:
1. Preafericirea Sa LUCIAN MUREȘAN, Arhiepiscop Major, Arhiepiscop și Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș; Președinte al Sfântului Sinod;
2. Preasfinția Sa VIRGIL BERCEA, Episcop Eparhial de Oradea Mare; Secretar al Sfântului Sinod; Membru la Sinodului Permanent;
3. Preasfinția Sa ALEXANDRU MESIAN, Episcop Eparhial de Lugoj;
4. Preasfinția Sa FLORENTIN CRIHĂLMEANU, Episcop Eparhial de Cluj-Gherla; Membru la Sinodului Permanent;
5. Preasfinția Sa IOAN ȘIȘEȘTEAN, Episcop Eparhial de Maramureș;
6. Preasfinția Sa JOHN MICHAEL BOTEAN, Episcop Eparhial de Canton-Ohio, SUA;
7. Preasfinția Sa MIHAI FRĂȚILĂ, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș; Vicar General;
8. Preasfinția Sa VASILE BIZĂU, Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore, Blaj.
* * *
Alături de structura Sinodală, CCEO prevede și existența unei foarte vechi structuri a Sinodului permanent, care face parte, conf. can. 114, din Curia Arhiepiscopiei Majore.
Sinodul Permanent este compus din:
1. Preafericirea Sa LUCIAN MUREȘAN, Arhiepiscop Major, Arhiepiscop și Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș; Președinte al Sfântului Sinod;
2. Preasfinția Sa VIRGIL BERCEA, Episcop Eparhial de Oradea Mare; Secretar al Sfântului Sinod; Membru la Sinodului Permanent;
3. Preasfinția Sa FLORENTIN CRIHĂLMEANU, Episcop Eparhial de Cluj-Gherla; Membru la Sinodului Permanent.
* * *
La lucrările Sinodului Episcopilor BRU participă și un notar. Funcția de notar este ocupată din 2006 de către Pr. William A. Bleiziffer, Vicar judecătoresc al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.