În Duminica a 10-a după Rusalii, 21 august curent, Preafericirea Sa Lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, s-a aflat în vizită pastorală în parohia Hamba din protopopiatul Sibiu, vizită prilejuită de încununarea lucrărilor de construcţie a bisericii prin sfinţirea noului lăcaş de cult. Însoţit de Părintele vicar mitropolitan şi protopop al Blajului Ioan Fărcaş, Înaltul Ierarh a fost întâmpinat în faţa bisericii cu un cuvânt de bun venit de către Părintele consilier Nicolae Popa, protopop al Sibiului, dimpreună cu Părintele paroh Ioan Găban, cărora li s-au alăturat alţi preoţi din protopopiatul Sibiu. După cuvântul de salut adresat comunităţii de către Preafericirea Sa Lucian, domnul Nicolae Avram, primarul comunei Şura Mare, de care aparţine administrativ localitatea Hamba, i-a urat bun venit înaltului oaspete, cât şi tuturor participanţilor la ceremonie veniţi de mai aproape sau mai de departe. Un grup de copii îmbrăcaţi în frumoase straie populare, ca dealtfel întreaga comunitate locală, au oferit Preafericirii Sale un buchet de flori.
Ceremonia religioasă a început cu oficiul sfinţirii bisericii. După purtarea în procesiune în jurul lăcaşului de cult a sfintelor moaşte care urmau să fie puse la baza mesei altarului şi însemnarea în formă de cruce cu mir a zidurilor exterioare şi stropirea cu apă, a urmat întemeierea sfintei mese, prin depunerea moaştelor sfântului martir Crisant şi sigilarea lor – dimpreună cu un hrisov spre veşnica pomenire a momentului, care în prealabil a fost citit în faţa mulţimii -, spălarea mesei, înmiresmarea cu apă de trandafiri şi ungerea cu sfântul şi marele mir, înveşmântarea acesteia cu cele trebuincioase, în timp ce preoţii rosteau rugăciunile prescrise. Înaltul Ierarh a sfinţit apoi interiorul bisericii, prin ungerea cu mir şi stropirea cu apă sfinţită a altarului, a iconostasului şi a navei bisericii, dedicând biserica Sfântului Ierarh Nicolae.
Sfânta Liturghie care a urmat a fost celebrată la altarul amenajat în curtea bisericii, pentru a permite participarea tuturor credincioşilor prezenţi. În cuvântul rostit la Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Bisericii noastre , după tălmăcirea Evangheliei zilei, s-a referit la momentul sărbătoresc: „Am sfinţit acest locaş de închinare după un ritual bine stabilit, ritual atât de bogat în semnificaţii. Toate elementele materiale pe care le-am folosit şi pe care le-am sfinţit, precum masa altarului cu toate odoarele de pe ea, iconostasul, zidurile împodobite, semnifică strălucirea şi frumuseţea Bisericii cereşti, a Liturghiei cereşti. Toate acestea ne aduc aminte de cuvintele Psalmistului: „Cât de iubite sunt locaşurile Tale, Doamne al puterilor! Doreşte şi sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului” (Ps 84,1-2). Pentru ce s-a pregătit, s-a împodobit şi s-a sfinţit această Biserică? Pentru ca în ea să se aducă mereu mereu, chiar zilnic, Jertfa cea de-a pururi, dumnezeiasca Liturghie. Frumuseţea bisericii şi a liturghiei este o invitaţie adresată credincioşilor de a se întoarce la Domnul. La liturghia Bisericii credincioşii pot cu adevărat să vină facie ad faciem Dei, adică faţă în faţă cu Dumnezeu, aducându-ne într-o relaţie mai profundă cu El. Când ne apropiem de altarul pe care se celebrează liturghia, parcă ne apropiem de locul unde a fost răstignit Isus.
Am consacrat astăzi, aici la Hamba, un altar. Am aşezat în el moaşte, relicve ale sfinţilor martiri, care ne amintesc de imaginea din Apocalipsă: „Când a desfăcut cel de-al cincilea sigiliu, am văzut sub altar sufletele celor care au fost înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care o dăduseră” (Apoc 6,9). Altarul este Golgota. Preotul celebrând la altar Liturghia, el, in persona Christi, actualizează, reînnoieşte jertfa lui Cristos.
Peste toate acestea străluceşte Crucea: atât pe turlă, cât şi pe iconostas, cât şi pe Sfânta Masă, pentru că, aşa cum spune Sfântul Iustin Martirul, „fără cruce, pământul este necultivat”. De aceea, Biserica binecuvântează toate în semnul crucii, iar noi toţi ne închinăm în semnul crucii. Sfântul apostol Pavel spune că în toate acţiunile noi îl predicăm şi-L arătăm „pe Isus Cristos, şi pe Acesta răstignit” (1 Cor 2,2).
Iată, dragii mei, de ce este sărbătoare atât de mare astăzi, aici, la Hamba. O nouă casă a Domnului, un nou loc de întâlnire cu El, un nou loc al jertfei răscumpărătoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat. Într-adevăr, astăzi s-a săvârşit aici o minune! Dacă, dumneavoastră, dimpreună cu preotul dumneavoastră, aţi amenajat, aţi modelat aici această frumoasă biserică, atunci, de acum înainte, această biserică, cu strălucirea sfinţeniei ei, să vă modeleze sufletele şi viaţa, în aşa fel, încât toţi cei care vă văd, toţi cei cu care vă întâlniţi, să-L preamărească pe Tatăl ceresc.”
În încheiere, Înaltul Ierarh a spus: „Folosesc acest prilej atât de festiv şi încărcat de haruri, pentru a mulţumi şi pentru a-l felicita pe părintele paroh Ioan Găban, care a stăruit mult, ani la rând, pentru a vedea rostuit edificiul acestei biserici. Părinte Ioan, să ai mulţumiri sufleteşti pentru ceea ce ai ostenit, dar mai ales să ai bucuria celebrării tainelor sfinte spre mântuirea familiei tale şi a poporului încredinţat păstoririi tale. Mulţumiri tuturor acelora care, din bunătatea inimii lor credincioase, au donat cât de puţin din truda lor, pentru a da frumuseţe cerească acestei case; mulţumiri autorităţilor care susţin cauzele juste ale Bisericii noastre şi ale tuturor oamenilor de bine.”
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de către corul parohiei Sibiu I (Biserica Ursulinelor).
La finalul ceremoniei, Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian i-a oferit Părintelui paroh Biblia de la Blaj, în semn de apreciere a activităţii pastorale. La rândul lui, Părintele paroh Ioan Găban a mulţumit Înaltului Ierarh pentru vizită şi pentru sprijin, cât şi tuturor celor ce au trudit la realizarea lăcaşului de cult: predecesorului său, Părintele Nicolae Mihu, credincioşilor din parohie, administraţiei locale, donatorilor, constructorului, Părintelui protopop, invitând apoi toţi participanţii la o agapă oferită de către comunitate, în căminul cultural.
Biserica din Hamba s-a ridicat, începând cu anul 2005, pe ruinele fostei grădiniţe a localităţii, abandonată şi ajunsă în paragină. Dat fiind că fosta biserică greco-catolică din localitate are astăzi alţi ocupanţi, după reînfiinţarea parohiei, în 1995, s-a slujit provizoriu în spaţii mai puţin proprii; prin bunăvoinţa Inspectoratului Şcolar Judeţean s-a închiriat fostul imobil al grădiniţei, iar după trecerea acestuia în proprietatea administraţiei locale, a fost cumpărat de către Biserică împreună cu terenul aferent şi s-a obţinut autorizaţia de schimbare de destinaţie, iar din 2005 au început efectiv lucrările de construcţie şi amenajare, încheiate recent.
Alexandru Petărlecean
