"Alba-Iulia este dreptatea lui Dumnezeu" (Cardinal Iuliu Hossu, Vestitorul Unirii)
Împreună cu toţi românii, credincioşii Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla întâmpină cu bucurie şi în rugăciune, Ziua Naţională a României. Va fi sărbătorită împlinirea a 90 de ani de la memorabila dată de 1 Decembrie 1918 – naşterea României Mari, când Episcopul Iuliu Hossu, părintele sufletesc a celor aproape 600.000 de credincioşi din Eparhia Română Unită de Gherla, a citit Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba-Iulia.
Luni, 1 decembrie 2008 – Sărbătoarea Marii Uniri, de la ora 9.00, la Catedrala Episcopală "Schimbarea la Faţă" din Cluj-Napoca, se va celebra Sfânta Liturghie, după care va fi ascultată din nou înregistrarea vocii Cardinalului Iuliu Hossu, (cel ce a avut şi cinstea de a face parte, alături de Episcopul ortodox Miron Cristea şi de Alexandru Vaida Voevod, din Delegaţia care a prezentat actul Unirii Regelui Ferdinand, întregitorul de Ţară).
În continuare, de la ora 9.45, în Catedrală va avea loc un Te Deum celebrat de Episcopul Eparhial Florentin Crihălmeanu, Mons. Mihai Todea, Vicar General şi un sobor de preoţi.
De la ora 12.00, Preasfinţia Sa Florentin, preoţii şi credincioşii greco-catolici, vor participa împreună cu toţi clujenii, la programul oficial organizat de Primăria Cluj-Napoca în faţa monumentului lui Avram Iancu: intonarea Imnului Naţional, depuneri de jerbe de flori şi defilarea Gărzii de onoare.
În continuare, Episcopul de Cluj-Gherla va porni către oraşul Dej, unde a fost invitat să participe la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României organizate de Primăria oraşului, ce vor avea loc începând cu ora 14.00, în Piaţa centrală Bobâlna.
În apropierea Sărbătorii Zilei Naţionale din acest an, vineri, 28 nov. 2008, Episcopul de Cluj-Gherla Florentin Crihălmeanu a sfinţit statuia Lupoaicei cu Romulus şi Remus, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca semn a legăturii de latinitate între Roma şi România. După ce, de-a lungul timpului, a avut mai multe locaţii, statuia a fost amplasată în faţa Catedralei greco-catolice "Schimbarea la Faţă", unde va rămâne ca simbol al luminii care, venind de la Roma, a binecuvântat şi călăuzit de-a lungul timpului, neamul românesc.
Acest eveniment este o recunoaştere a importanţei unirii cu Roma ca izvor de spiritualitate şi har, într-un an semnificativ pentru Eparhia de Cluj-Gherla: împlinirea a 155 de ani de la întemeierea Eparhiei, prin Bula Pontificală Ad Apostolicam Sedem, (promulgată la 26 nov. 1853 de Papa Pius al IX-lea), document în care se vorbeşte pentru întâia oară despre o naţiune a românilor în Transilvania. Referindu-se la acest document, PS Florentin a arătat: "Astfel, în anul 1853, mai înainte de existenţa României Mari sau a unui stat românesc, Sfântul Scaun are ideea existenţei unor populaţii de limbă şi naţiune română în Transilvania. Prin întemeierea Eparhiei de Armenopoli (Gherla), rezultă şi dorinţa de a aduna vorbitorii de limbă română sub aceeaşi jurisdicţie spirituală nu străină, ci românească şi de rit oriental, nu latin".
Totodată, în zilele de 28-30 nov. 2008, printr-un Simpozion studenţesc organizat de Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, s-a evocat semnificaţia unui alt jubileu, de tristă amintire, dar fapt istoric ale cărui consecinţe continuă să rămână răni nevindecate încă: împlinirea a 60 de ani de la momentul 1 decembrie 1948, când, prin Decretul 358, emis de Statul Român Comunist, Biserica greco-catolică a fost scoasă în afara legii, Episcopii şi preoţii arestaţi şi torturaţi sau forţaţi "cu pistolul la tâmplă", să se lepede de credinţa în unire cu Biserica Romei. Un şir de conferinţe şi mărturii au reîmprospătat memoria participanţilor, prin evocarea unor întâmplări şi fapte eroice petrecute în perioada de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice.
Referindu-se la lupta dusă de-a lungul timpului de reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice, (începând cu primii episcopi, Episcopul Inochentie Micu Clain, Episcopul Petru Pavel Aron ş.a., şi continuând cu preoţi, intelectuali veniţi de pe băncile Şcolilor Blajului, între care cei dintâi – Corifeii Şcolii Ardelene, până la Episcopii martiri pentru credinţă), pentru propăşirea culturii române şi a neamului românesc, Episcopul Iuliu Hossu a rostit memorabilele cuvinte: "dacă nu era Unirea religioasă (cu Roma) de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848 şi fără aceasta nu era nici Unirea din 1918".
În contextul evenimentelor jubiliare din acest an, Sărbătoarea Naţională a României-Unirea Transilvaniei cu Ţara Mamă, este pentru credincioşii Bisericii Greco-Catolice, un prilej special de a aduce rugăciune de mulţumire şi laudă lui Dumnezeu, pentru misiunea încredinţată acestei Biserici de-a lungul istoriei sale, aceea de a lupta şi a se jerfi pentru idealul sfânt al unităţii, păstrând nestinsă flacăra credinţei în învierea vieţii şi a dreptăţii, în lumina Mântuitorului nostru Isus Hristos.
Viorica Sabo, redactor
Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla
