Decret: Postul şi Ajunul în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Decretul 20/21.05.2009

În numele Preasfintei,
celei de o Fiinţă, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi,

† LUCIAN

Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş,
Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică,
în deplină comuniune de credinţă cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei,

În baza drepturilor conferite de Canoanele Sfinţilor Apostoli, ale Conciliilor Ecumenice, ale Conciliilor Provinciale Ale Bisericii Noastre;

Considerând dispozițiile Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, în special can. 112 § 1, 707 §1, 713 §2 și 882.

Considerând necesitatea tutelării integrităţii credinţei şi a moravurilor credincioşilor noştri, precum şi unitatea de acţiune liturgică a tuturor fiilor Bisericii noastre;

Urmare a deciziei Sinodului Episcopilor Biserici Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, reunit în sesiune ordinară la Blaj în data de 4-6 mai a.c.;

Spre cunoştinţă tuturor Episcopilor, protopopilor, clerului, persoanelor consacrate, întregului popor binecredincios al Bisericii noastre, publicăm următorul:

D E C R E T

Art. 1. Se aprobă documentul „Postul și Ajunul în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică„, document elaborat în cadrul Comisiei Sinodale Liturgice;

Art. 2. Aceste dispoziţii, ca legi liturgice, sunt în vigoare pretutindeni conform normelor de drept.

Art. 3. Anexa acestui decret, conținând 2 pagini face parte integrantă din acesta;

Art. 4. Prezentul decret, intră în vigoare odată cu publicarea lui, în ciuda oricărei alte dispoziţii contrare.

Rugând călduros Preasfinţiile Lor Episcopii eparhiali să ia toate măsurile necesare pentru ca aceste norme să fie cunoscute în întreaga noastră Biserică, cerem cu stăruinţă clerului să evite orice abuz în celebrarea cultului public și să aplice corect și coerent dispozițiile acestui document ca patrimoniu al Bisericii noastre, spre edificarea poporului binecredincios şi mai marea mărire a lui Dumnezeu.

Dat la Blaj, Sediul Arhiepiscopului Major,
21 mai, Anul Domnului 2009,
Sărbătoarea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena.

LUCIAN
Arhiepiscop Major

* * *

Anexa decretului Arhiepiscopului Major
20/21.05.2009

POSTUL ŞI AJUNUL
în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

I. Definiţie

Postul este reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Această reţinere de la mâncăruri şi băuturi trebuie să fie însoţită de reţinerea de la gânduri, cuvinte şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de postul sufletesc.

II. Preliminarii

Prin lege divină, toţi credincioşii sunt chemaţi la post şi penitenţă. Primele prescripţii privitoare la post le găsim în documentele primare ale Bisericii, în Didache cap. VIII, fixând obligativitatea postului săptămânal în zilele de miercuri şi de vineri, înlocuind astfel postul iudaic din ziua de luni şi joi. Zilele de post de miercuri şi de vineri sunt legate de anumite evenimente din viaţa Mântuitorului.

Canoanele Apostolice (cann. 66 şi 69), înscriindu-se în spiritul de pregătire de dinaintea primirii Sacramentelor, prescriu postul înainte de iniţierea creştină (în cazul adulţilor), şi înainte de primirea sfintelor hirotoniri. Perioada de pregătire intensă în vederea iniţierii creştine era prescrisă pentru toată perioada Postului Mare, specificându-se şi modalitatea sa: a servi masa o singură dată pe zi, cu precădere seara, fixată în mod tradiţional la Ceasul al IX-lea din zi, adică în jurul orelor 15.

În Biserica Universală, prin Constituţia Apostolică Paenitemini din anul 1966 al Papei Paul al VI-lea, postul este obligatoriu pentru cei ce au împlinit vârsta de paisprezece ani, iar ajunul pentru cei care au împlinit vârsta de douăzeci şi unu de ani. Sunt scutiţi de ajun persoanele care au mai mult de şaizeci de ani împliniţi (cf. Constituţia Apostolică Paenitemini cap. IV). Conform prevederilor CCEO normarea postului şi ajunului este stabilită de dreptul particular al fiecărei Biserici sui iuris. În Biserica Română Unită cu Roma s-a păstrat practica veche a tradiţiei şi spiritualităţii bizantine.

III. Tipuri de post

1. Ajunul sau postul total este abţinerea de la orice mâncare sau băutură, pe un timp determinat (în practică până după ora amiezii sau orele 15). Se mănâncă o singură dată în zi, fără carne, lapte şi ouă.

Zilele de ajun sunt:
-Ajunul Bobotezii;
-Vinerea Mare;
-Tăierea Capului Sf.Ioan (29 august);
-Înălţarea Sf.Cruci (14 septembrie);
-Ajunul Crăciunului.

2. Postul aspru (xirofagia), este abţinerea de la carne, lapte şi ouă, consumându-se numai hrană uscată (pâine, fructe şi legume).

3. Postul comun (obişnuit), este postul în care se admite consumarea mâncărurilor gătite de post, excluzându-se carnea şi grăsimile de origine animală. Este permisă consumarea peştelui, vinului, untdelemnului, ouălor şi produselor lactate.

4. Zilele de post

-în zilele de miercuri şi vineri de peste an; cu excepţia zilelor dezlegate (hârţi), se ţine post comun.
-în postul Paştilor (Postul Mare), prima săptămână şi în Săptămâna Patimilor se ţine post aspru; în restul zilelor din Postul Mare se ţine post comun.
-în postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, se ţine post comun.
-în postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august) se ţine post comun.
-în postul Naşterii Domnului (postul Crăciunului) se ţine post comun.

5. Dezlegările de post:

a) miercuri şi vineri (hârţi) se fac:

-de la Crăciun până în Ajunul Bobotezei;
-în Săptămâna Vameşului şi a Fariseului;
-în următoarele sărbători: Crăciun, Bobotează, Sfinţii Trei Ierarhi, Întâmpinarea Domnului, Bunavestire, Sfântul Gheorghe, Sfinţii Constantin şi Elena, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Ilie, Schimbarea la Faţă, Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sfântul Nicolae;

b) în ziua hramului bisericii;

c) copii până la vârsta de 14 ani, bolnavii şi bătrânii. Bolnavilor şi bătrânilor li se recomandă în zilele de ajun să ţină măcar postul comun.

d) cei care din binecuvântate pricini nu pot ţine ajunul şi postul prescris, pot cere dezlegare de la parohul sau confesorul propriu.

*
*     *

Prezenta hotărâre a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, publicată prin decretul 20/21.05.2009 intră în vigoare odată cu publicarea ei, abrogând orice prevedere anterioară contrară.

Comentarii



6 opinii la “Decret: Postul şi Ajunul în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică”

  1. Nicoara Ovidiu la 5 iunie 2009 10:50 am

    Recomandarile din Decret sunt clare si concise. Am totusi o observatie: in „preambul” s-a strecurat, cred, o eroare. Daca se serveste o masa pe zi seara, atunci nu poate fi la „Ceasul al IX-lea”-orele 15.00 nefiind chiar seara!

  2. Pop Lucian la 20 august 2009 1:02 pm

    Postul ar trebuie sa fie o mortificare, o jertfă pe care fiecare din noi trebuie sa o facem, in zilele stabilite. Pentru un fumator înrăit de exemplu, daca într-o zi de post nu va fuma, cred că este mai primit in fata lui Dumnezeu decăt dacă nu ar mânca carne.

  3. Mircea Oltean la 22 aprilie 2011 1:05 pm

    E bine sa existe niste reglementari clare, comune pentru toata Biserica Greco-Catolica. Poate ca totusi aceste norme legate de postul (alimentar) si ajun sunt o stacheta prea inalta pentru multi dintre credinciosi? Exista riscul ca multi sa nici nu incerce, speriindu-se de exigenta cererii. Ma gandesc ca accentul ar trebui pus mai mult pe facerea de bine, pe renuntarea la sine in beneficiul aproapelui.

  4. Mihnea Dragomir la 19 mai 2011 3:24 pm

    Mulţumesc PF Lucian şi arhiereilor din Sinodul nostru pentru aceste reguli limpezi. Mă bucur şi de această modificare a regulei, în sensul înăspririi ei, deoarece cred că, în această perioadă istorică, este nevoie de mai multă penitenţă.

  5. Ana la 29 decembrie 2014 8:16 pm

    Nici nu-i sanatos sa mananci numai produse animaliere; trebuie si zile de post – acestea sunt folositoare si trupului.

  6. Irina Cristina Marginean la 1 martie 2017 6:49 pm

    Poate ar fi necesară o revizuire a decretului, în care să se distingă duminicile (și poate sâmbetele). Din zona noastră, a laicilor observăm multe incongruențe. Mulțumesc!

Exprimaţi-vă opinia






comuta versiunea