La Editura Surorilor Lauretane din Baia-Mare a apărut cartea cu titlul: „Rafila Găluţ: fecioara stigmatizată de la Bocsig” scrisă de Prea Sfinţitul Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj. Acest volum este cofinanţat de Consiliul Local Bocsig.
În prezenta lucrare se tratează despre cazul Rafilei Găluţ – fecioara stigmatizată din Bocsig, (1910-1939) care a ajuns la un grad înalt de sfinţenie, care s-a apropiat de Dumnezeu prin rugăciune, extaz, viziuni, stigmate. Toate aceste date sunt colectate din documentele originale aflate în Arhiva Episcopiei de Lugoj. Localitatea Bocsig se află în judeţul Arad şi face parte din teritoriul canonic al Episcopiei Lugojului. Cartea nu cuprinde doar o serie de mărturii, ci – prin felul în care sunt prezentate informaţiile cu privire la acest caz – prezintă câteva noţiuni de ascetică şi mistică, noţiuni ce au fost aşezate în paginile cărţii astfel încât să se poată înţelege cât mai bine ce înseamnă fenomenul stigmatizării şi astfel să se poată descoperi importanţa unui astfel de caz.
Prea Sfinţitul Alexandru afirmă în introducere că: „Prezenta lucrare este un început, o temă de cercetare, pentru a încerca să pătrundem «Planul Domnului», «Voinţa Domnului» şi ce aşteaptă El de la noi. Prin aceasta încercăm să răspundem şi dorinţelor credincioşilor noştri de a afla lucruri extraordinare din viaţa acestei fecioare din Bocsig care a trăit 29 de ani, din care ultimii în 7 ani a purtat periodic Rănile Domnului nostru Isus Cristos. Încă de la început, dorim să facem menţiunea că Rafila Găluţ nu se evidenţiază numai strict prin stigmate, ci şi prin viaţa ei de sfinţenie, prin caritate, prin exemplul vieţii sale”.
Prefaţa lucrării este realizată de Monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj, care „pentru o mai bună înţelegere a istoriei Rafilei Găluţ”, recomandă cititorilor ca această carte să nu fie citită doar cu mintea ci şi cu sufletul. Mons. Angelo afirmă că iniţiativa Prea Sfinţitului Alexandru Mesian pentru realizarea şi publicarea acestei lucrări – în premieră pentru Biserica noastră – a venit şi urmare nenumăratelor cereri venite din partea credincioşilor cu privire la Rafila Găluţ, fecioara stigmatizată de la Bocsig. Apariţia acestei cărţi se vrea a fi doar un început de drum, un drum care se speră să fie continuat printr-o studiere aprofundată a acestui caz. În acest sens cartea este în acelaşi timp şi o provocare pentru cei care s-au rugat către Rafila Găluţ, să mijlocească pentru ei, să mărturisească evenimentele şi eventualele minuni ce ar fi de mare folos pentru o eventuală beatificare (recunoaştere oficială din partea Bisericii).
Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad, fiind fiica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de către Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe. În perioada 1932-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că în aceeaşi perioadă cu stigmatele Rafilei Găluţ, Icoana Maicii Domnului aflată în biserica greco-catolică din Scăiuş, a lăcrimat în zilele 30 septembrie şi 15 octombrie 1934.
Cel care s-a ocupat la început de cazul Rafilei Găluţ a fost episcopul diecezan al Lugojului, P.S. Dr. Alexandru Nicolescu (1922-1936), apoi a urmat P.S. dr. Ioan Bălan (1936-1959) şi a continuat să adune mărturii, scrisori şi declaraţii Î.P.S. Ioan Ploscaru (1948-1998).
Cele mai multe documente s-au găsit în dosarul de pe timpul episcopului Alexandru Nicolescu. S-au întocmit rapoarte de către cei care au fost mandataţi să studieze acest caz la timpul potrivit: Pr. Petru Vancu, parohul de la Bocsig; Pr. dr. Dominic Niculăeş; Pr. Petru Herlo alumn al Universităţii din Budapesta; Secretarul Episcopal dr. Iuliu Raţiu, alumn al Institutului Pontifical din Roma; Pr. dr. Ioan Marianescu, Vicar General al Episcopiei de Lugoj şi alţii.
Cazul a fost studiat şi de medici de specialitate, care au afirmat, după consultaţii îndelungate, că domeniul lor de investigare încetează, cazul fiind preluat de teologie, adică pe cale naturală nu se poate explica apariţia rănilor şi, de asemenea, după mai multe zile, închiderea lor în mod natural. Pe baza rapoartelor primite de la preoţii care au studiat cazul Rafilei Găluţ şi a rezultatelor examenelor medicale, P.S. dr. Alexandru Nicolescu, Episcopul Lugojului, a informat în mai multe rânduri Congregaţia pentru Bisericile Orientale din Roma şi s-au primit şi răspunsuri la această corespondenţă. După 1 decembrie 1948, când Biserica Greco-Catolică din România a fost desfiinţată, episcopii şi preoţii fiind închişi, cazul Rafilei Găluţ nu a mai fost studiat. După amnistia generală din 1964 cel care a reluat dosarul cu documentele despre Rafila Găluţ a fost Î.P.S. Ioan Ploscaru, succesorul la cârma Diecezei de Lugoj.
După ce Biserica Greco-Catolică şi-a recâştigat libertatea în decembrie 1989, Î.P.S. Ioan Ploscaru a publicat un articol despre Rafila Găluţ, în cartea „Meditaţii” lucrare postumă apărută la Editura „Viaţa Creştină” în anul 2003. De asemenea, prin 1993, au circulat, neautorizat, anumite documente copiate la maşina de scris, despre Rafila Găluţ.
Prea Sfinţitul Alexandru pe parcursul celor aproape 20 de ani de când este episcop de Lugoj a efectuat şapte vizite pastorale la Bocsig. Cu aceste ocazii a aflat multe mărturii, unele din partea celor care au cunoscut-o personal pe Rafila Găluţ, altele din spusele altora, ori chiar de la descendenţi ai familiei din care provine Rafila.
Lucrarea este structurată în patru capitole, încercând a păstra ordinea cronologică a evenimentelor.
Capitolul I cuprinde:
· Date biografice;· Istoricul parohiei Bocsig;
· Despre stigmate şi stigmatizaţi, în viziunea Episcopului Ioan Suciu, autor al cărţii „Rănile Domnului”;
· primă relatare a Î.P.S. Ioan Ploscaru despre cazul Rafilei Găluţ.
Capitolul II cuprinde o selecţie de scrisori, rapoarte şi atestări din perioada 1933-1934.
· Scrisorile de informare ale Pr. Petru Vancu;
· Visul Rafilei Găluţ;
· Chestionarul şi raportul Pr. dr. Iuliu Raţiu;
· Proces-verbal al comisiei aflate în vizită la Bocsig – 17 august 1934;
· Raportul P.S. Alexandru Nicolescu către Congregaţia pentru Bisericile Orientale – Roma;
· Rapoartele diferiţilor medici care au investigat cazul Rafilei Găluţ;
· Frânturi din scrisoarea Pr. Can. Iuliu Maior – Blaj;
· Rapoartele Pr. Petre Herlo;
· Rapoartele Pr. Can. dr. I. Marianescu;
· Diferite procese-verbale.
Capitolul III cuprinde o selecţie de scrisori, rapoarte şi atestări din perioada 1935-1979.
· Al doilea raport al P.S. Alexandru Nicolescu către Congregaţia pentru Bisericile Orientale – Roma;
· Raportul Pr. Augustin Pop, ieromonah bazilian de la Bixad;
· Scrisorile Pr. Petru Vancu, nr. 31/21.02.1940 şi nr. 47/11 martie 1940;
· Cronologie – sinteză a evenimentelor făcută de Pr. dr. Iuliu Raţiu la Reşiţa, 10 februarie 1948. Descrierea Rafilei Găluţ: personalitate, viaţă spirituală, virtuţi;
· Notele Pr. Vasile Borda.
Capitolul IV cuprinde declaraţii mărturii ale persoanelor care au avut legătură cu acest caz sau care au cunoscut-o pe Rafila Găluţ.
În finalul lucrării se găsesc următoarele: concluzii, rugăciuni, fotografii, bibliografie, cuprins.
Raimondo-Mario Rupp
